Dan Pavel: Corupția lui Elon Musk paralizează America. Musk este idolul prostocrației de la Washington
de Dan Pavel
S-a mutat Elon la Twitter și s-a umplut internetul de speranță de zici că s-a pogorât vreun sfânt să alunge cenzura și să miluiască utilizatorii. De ce este Elon Musk un erou? Nu pricep. Nu contest că este un om inteligent, dar ce-a făcut ca să merite adulația? În ce fel salvează el umanitatea de a ajuns toată lumea să-l pupe în cur la orice colț de stradă? A făcut o companie de plăți online. O companie finanțată de investitori misterioși sub formă de taică-su și prieteni de-ai săi – oameni îmbogățiți din politică pe timp de apartheid, dezvoltări imobiliare în zone ”expulzate rasial” și din smaralde sângeroase în Zambia. Nu-i nimic spectaculos aici.
Tot așa, cu 2 miliarde primite de la investitori misterioși a făcut SpaceX, cu promisiunea că rachetele vor fi reutilizabile și vor coloniza Marte. Până acum nu sunt decât parțial reutilizabile. Doar capsulele sunt… parțial, dar nu vor să dea cifre despre costul recondiționării după fiecare zbor. A reușit să ajungă la ISS de două ori și să o realimenteze o dată. Bun! Bravo! Este o activitate uluitoare pe care rușii au prestat-o de la înființarea ISS și o prestează și-n ziua de azi, cu toate că sunt în război deschis cu Vestul. Ce-i uluitor în asta? Tot ce a reușit să facă SpaceX este să smulgă bugetul din farfuria NASA, o agenție legendară care și-a văzut proiectele eviscerate de dragul corupției politice. Privatizarea spațiului este o tragedie pentru civilizația umană. Va garanta că orice descoperire cu potențial științific, medical sau tehnologic va rămâne în ghearele unor companii private ce vor controla viitorul civilizației umane din spatele clauzelor de confidențialitate. Dependența exclusivă a NASA și ESA de entități private reprezintă o vulnerabilitate uluitoare. Orice prăbușire a unei companii garantează că singurii competitori din cursa aerospațială rămân China, Rusia, India și Iran.
Politicienii Vestului au întârziat progresul din cercetarea spațială încă două decenii de dragul șpăgii de la miliardari. Doar ca să dea timp unor oameni ca Bezos și Musk să recupereze teren în spatele unor agenții de stat care se rugau de administrații să le aprobe proiectele. Pe proiectele NASA s-a așternut praful în decenii de corupție și ignoranță, dar SUA a fost dispusă să plătească înzecit pentru Crew Dragon – o capsulă Soyuz modernizată care încă nu a ajuns la fiabilitatea programului Soyuz lansat în 1966. Încă din aprilie 1981 navetele spațiale americane făceau mult mai mult decât tot ce poate SpaceX sau Blue Origin deocamdată. Rachetele NASA ar fi putut ateriza singure încă din anii 90, doar că nu le-a aprobat nimeni bugetul. Era un buget mult mai mic decât ce a plătit guvernul american până acum. Cumulat, guvernul plătește mai mult către SpaceX, Boeing și Blue Origin decât a plătit vreodată pe misiunile proprii.
Musk mai are contracte secrete cu Departamentul Apărării și a mai reușit să polueze orbita cu StarLink, spre disperarea tuturor astronomilor de pe planetă. Felicitări! A mai făcut tuneluri în Los Angeles și Las Vegas prin care se plimbă mașini electrice cu câte patru persoane la bord. În același buget, orașele respective puteau avea linii de metrou ușor care ar fi transportat sute de pasageri la fiecare cursă, nu câte patru. Musk a recunoscut într-un interviu că a făcut-o intenționat ca să saboteze infrastructura de transport în comun și să acapareze bugetul local ca să-și vândă mașinile. Prin aceleași mișcări de corupție a mai căpușat bugetele pentru transport în comun în San Jose, Baltimore, Washington și Fort Lauderdale, propunând proiecte extravagante, dar fără randament. Acum se extinde cu aceleași proiecte imbecile și în Europa, că e foame mare de șpagă și pe-aici.
A transporta mașini a câte patru locuri, prin tuneluri înguste, este o risipă uluitoare de infrastructură. Costurile de mentenanță aruncate pe contribuabili sunt cutremurătoare, iar randamentul este o glumă proastă. O linie ferată ar putea însuti capacitatea de transport și ar oferi deplasări la prețuri mult mai accesibile. Un tren cu șase vagoane are o capacitate de aproximativ 2100 de pasageri (în picioare). Asta înseamnă 350 de pasageri pe vagon-motor. Costurile ar fi fost mult mai mici dacă edilii făceau metrou ușor pe ruta aceea pentru că un vagon transportă cât 87 de mașini Tesla, consumă mai puțin curent electric, nu are timpi morți de încărcare, iar reparațiile sunt mai ieftine. Și recuperarea investiției ar fi fost posibilă cu un metrou la care contribuie sute de mii sau milioane de călători pe an. Cât poate să coste cursa cu mașina prin tunel ca să amortizezi investiția?
Hyperloop-ul în vid era mort încă din stadiul de coală A4. Nu vrea nimeni să crape în vid cu plămânii sfârtecați și cu sângele fiert în el. Dacă se strică, un metrou obișnuit rămâne pe întuneric 30 de minute. Poți respira liniștit în tunel. Vine un Gogu cu lanterna și te scoate de-acolo. Dacă se strică un tren în vid, dacă crapă vreo valvă, sute de pasageri vor căpăta brusc expresiile alea mirate de cadavre expuse la decompresie explozivă. Chiar și dacă totul ar merge strună, ar costa cât un bilet de avion la Business Class. Cât ar dura încărcarea pasagerilor, tranzitarea ecluzelor, decompresia, accelerarea, decelerarea, tranzitarea ecluzelor, recompresia și descărcarea? Cât ar costa verificarea clienților ca să nu fie înarmați, să nu poată da găuri în tren? Ar fi mai greoi decât un aeroport. Cu un tren normal ai face de cinci ori mai multe curse pe zi, infrastructura ar costa o fracțiune din prețul de construcție al unui tunel vidat, iar costurile de operare ar fi mult mai mici. Orice Hyperloop vidat e desen animat cu Wile E. Coyote, nu proiect de infrastructură.
Tesla este produsul unei economii divorțate de realitate, a unui joc bursier ilegal acum trei decenii, înainte de dereglementarea semnată de administrația Clinton și continuată de Bush. Tesla este o companie de 710,9 miliarde de dolari (capitalizare). Toyota vine pe locul doi cu 190,9 de miliarde, iar pe locul trei este Porsche cu 90 de miliarde. Tesla are doar trei modele auto ieșite din faza de concept. Camionul este încă un prototip care nu poate căra marfă pentru că trebuie să-și care acumulatorii ca să poată intra în competiție de distanță cu orice camion diesel. Cybertruck e mort la naștere. Acoperișurile solare sunt deja moarte. Prețul este uluitor și rezistența țiglelor este scăzută. Randamentul și raportul preț/calitate este mult mai mic decât la un panou solar obișnuit plus țiglă obișnuită. Powerwall e un produs premium, semi-util, pe care nu îl cumpără nimeni.
Tesla a vândut 3,23 milioane de mașini de la înființare și până acum (din 2008). Nu are rețea proprie de distribuție și service dincolo de câteva locații pe care le numeri pe degete. A făcut profit 5,5 miliarde în 2021. În condițiile astea este evaluată la un preț de aproape patru ori mai mare decât Toyota – o companie care vinde 10,5 milioane de unități pe an și a făcut 263 de miliarde profit în 2021. Toyota vinde mașini, camioane, soluții tehnice, piese, motoare, proiecte industriale civile și militare, tehnologie de transport maritim și terestru. Toyota are propria rețea de fabricație, distribuție și vânzare. Are orașe industriale. Exportă francize, service-uri și showroom-uri în toată lumea. Nu există țară fără Toyota. ȘI TOTUȘI… Tesla Motors este mai performantă economic și ”valorează” mai mult decât Toyota, Porsche, Volkswagen, Mercedes, General Motors și Ford LA UN LOC!
În ce sistem economic este posibil nivelul ăsta de absurditate? Într-un sistem exclusiv speculativ în care bunurile mobile și imobile, activele, proiectele, strategia, locațiile și personalul nu contează pentru afacere. Într-o cacialma economică bazată pe corupție, contracte preferențiale și speranțe deșarte. Tesla este una din cele mai mari bule de pe bursă. Fără entuziasmul investitorilor și fără contractele de apărare s-ar sparge în cinci minute. Noroc că Musk a cumpărat Twitter și acum poate strânge coaiele electorale ale tuturor politicienilor lumii. Musk tocmai s-a asigurat că va primi permanent contracte de la stat, semnate de toți datornicii care vor ajunge la putere cu sprijinul lui.
Musk e bogat din pricina speculei de pe bursă. E cel mai bogat atâta vreme cât investitorii cred că e cel mai bogat. Împăratul n-are haine, dar lumea îl adoră necondiționat. Efectiv nu pricep de ce sunt toți în limbă după el. Faptul că a cumpărat Twitter nu mă înveselește cu nimic. Toroipanul informațional a trecut din mâna unui grup infracțional în mâna altui grup infracțional, atâta tot. E ca și cum te-ai bucura că familia Gambino a câștigat teritoriul familiei Genovese.
Musk este idolul prostocrației. Un vânzător ambulant de visuri deșarte. Niciun om cu IQ peste 85 nu vrea să colonizeze planeta Marte. Merită vizitată în scop științific și-atât. E o planetă fără magnetosferă care nu este protejată de radiațiile cosmice. Ca să nu moară de radiații, coloniștii ar trebui să locuiască și să crească culturi bacteriene în subteran doar ca să pregătească solul pentru culturi sustenabile. Ar depinde toată viața de niște catacombe presurizate conectate la un reactor modular și de alimetare periodică de pe Terra. În câți ani de pușcărie subterană își pierde mințile un colonist obișnuit? Cine ar vrea să stea toată viața într-o pușcărie radioactivă, sub un deșert radioactiv, cu gravitație scăzută care îl îmbolnăvește treptat și garantează că nu se mai poate întoarce pe Terra după câțiva ani?
Împăratul n-are haine…
