Ungaria a acționat ilegal prin reținerea solicitanților de azil în zona de tranzit de la frontiera cu Serbia

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, joi, că închiderea în centrele din zonele de tranzite la granița cu Serbia-Ungaria a solicitanților de azil din țări terțe care fac obiectul unei „decizii de returnare” „trebuie să fie clasificată drept detenție”. În plus, Curtea a constatat că cei reținuți fără niciun motiv de către autoritățile ungare trebuie eliberați imediat, în urma unei analize judiciare de către o instanță națională, informează Reuters și AFP.

Hotărârea a fost dată privind un caz combinat cu două familii din Afganistan și Iran, care au ajuns în Ungaria prin Serbia. Fiecare familie a solicitat statutul de refugiat în zona de tranzit Röszke. Cererile lor au fost refuzate, în conformitate cu legislația maghiară, și li s-a ordonat să se întoarcă în Serbia. Autoritatea de control al străinilor din Ungaria a ordonat familiilor să rămână într-un loc specific, respectiv zona de tranzit Röszke. După câteva luni, Serbia a refuzat să readmită familiile în țară. Oficialii maghiari au modificat apoi cererile respinse și au îndrumat familiile să se întoarcă în țările lor de origine.

Familiile au introdus acțiuni împotriva guvernului ungar „pentru lipsa de acțiune legată de reținerea lor și prezența continuă în zona de tranzit Röszke.” Conform unui rezumat al faptelor, zona de tranzit Röszke este o zonă înconjurată de un zid înalt cu sârmă ghimpată. Cei reținuți în această facilitate o pot părăsi sectorul doar din motive medicale sau administrative „și, prin urmare, sunt aproape izolați de lumea exterioară”.

Curtea a stabilit că condițiile în zona de tranzit Röszke sunt „echivalente cu o privare de libertate, printre altele, deoarece persoanele în cauză nu pot părăsi în mod legal și de bunăvoie acea zonă în orice direcție”. De asemenea,  a concluzionat că reținerea persoanelor în zone de tranzit precum Röszke se referă la măsuri de detenție – încălcând în mod expres directivele Parlamentului European. În acest sens, Curtea a subliniat că legislația UE existentă prevede că țările nu pot reține solicitanții de azil și nici resortisanții țărilor terțe supuși unei „decizii de returnare” doar pe motiv că nu-și pot satisface propriile nevoi din cauza lipsei materiale de resurse.

Guvernul maghiar, condus de premierul Viktor Orban, a intrat sub presiune europeană din cauza tratamentului aplicat de autoritățile ungare refugiaților. Amintim că în timpul crizei migrației din 2015, Orban a dispus construirea unui gard de frontieră pentru a împiedica solicitanții de azil să intre prin Serbia, prin așa-numita rută balcanică.

În acel an, Human Rights Watch a descris condițiile de la tabăr Roszke, unde sunt ținuți solicitanții de azil ca fiind „murdare” și „supraaglomerate”, iar migranții sunt „flămânzi și lipsiți de îngrijiri medicale”.

În condițiile hotărârii Curții de Justiție a UE, Ungaria va fi nevoită să desființeze aceste zone ilegale de detenție de la granița cu Serbia, deși „Guvernul ungar dezaprobă decizia”: „O considerăm un risc la adresa securităţii europene”, a declarat Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, într-o conferinţă de presă transmisă online. Totuși, „ca stat membru al UE, vom respecta toate deciziile instanţei”, a adăugat oficialul. 

De asemenea, acesta a precizat că, odată ce zonele de tranzit vor fi desfiinţate, cererile de azil pot fi înaintate doar la ambasadele şi consulatele ungare din străinătate.

Sursa: www.caleaeuropeana.ro

%d blogeri au apreciat: