Reforma administrativă dinamitează relația PSD-UDMR: Csoma Botond anunță moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu

Proiectul reformei administrativ-teritoriale pus pe masa de PSD a provocat o furtună politică uriașă, declanșând furia liderilor UDMR. Csoma Botond, liderul deputaților și purtătorul de cuvânt al formațiunii maghiare, a lansat vineri un atac dur la adresa social-democraților, acuzându-i de „neseriozitate” și de ignorarea tratatelor internaționale privind drepturile minorităților. Mai mult, UDMR a scos pe masă „arma nucleară” a politicii parlamentare, amenințând cu o moțiune de cenzură capabilă să dărâme Guvernul condus de Luca Niculescu.

Asumarea răspunderii, linia roșie pentru UDMR

Mărul discordiei îl reprezintă intenția PSD de a trece reforma teritorială prin asumarea răspunderii guvernamentale. Csoma Botond a subliniat la Antena 3 CNN că UDMR respinge categoric acest scenariu. „Au anunțat colegii de la PSD că vor să facă această reformă prin asumarea răspunderii. Nu se poate face așa ceva. Trebuie să elaborăm un proiect”, a avertizat deputatul.

Întrebat dacă o astfel de asumare ar declanșa votul UDMR pentru o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Niculescu, răspunsul a fost tranșant: „Fără doar și poate”. Botond a precizat însă că demersul nu va fi inițiat alături de AUR, partid cu care UDMR refuză orice dialog, bazându-se în schimb pe restul opoziției parlamentare. Liderul maghiar s-a plâns și de o totală lipsă de transparență din partea foștilor parteneri de Coaliție, afirmând că PSD nu a consultat UDMR pe marginea acestui proiect crucial: „Nu au discutat, nu ne-au întrebat nimic”.

Cifre aruncate la întâmplare și încălcarea tratatelor internaționale

UDMR critică vehement haosul comunicațional al PSD, acuzând că pragurile demografice au fost schimbate de la o zi la alta (1.500, apoi 3.000, 5.000, culminând cu pragul de 10.000 de locuitori pentru orașe). Însă principala acuză adusă reformei este ignorarea aspectelor etnice și istorice.

Csoma Botond a invocat direct Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale (articolul 16), ratificată de România, care interzice modificarea granițelor administrative dacă aceasta afectează ponderea unei comunități etnice. „Avem peste un milion de unguri în această țară, nu poți să faci o reformă și să nu iei în considerare și elementele etnice și particularitățile istorice”, a subliniat liderul UDMR, vizând direct scenariul comasării județelor Harghita și Covasna cu unități vecine.

Zeci de orașe și stațiuni balneare își pierd statutul. Județele ar fi reduse la 15

Furia UDMR este alimentată și de efectul devastator pe care tăierea administrativă l-ar avea asupra comunităților din Ținutul Secuiesc. Zeci de orașe cu importanță istorică și turistică riscă să fie retrogradate la stadiul de comune, deoarece nu ating noul prag de 10.000 de locuitori:

• Sub 4.000 de locuitori: Băile Tușnad (1.372 de locuitori), Borsec, alături de stațiuni ca Băile Herculane sau Ocna Sibiului.
• 4.000 – 6.000 de locuitori: Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan.
• 6.000 – 8.000 de locuitori: Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, alături de orașele cu moștenire săsească.
• 8.000 – 10.000 de locuitori: Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, dar și stațiuni precum Sinaia sau Eforie.

Cea mai radicală variantă a reformei discutată în interiorul PSD ar prespune ștergerea a peste jumătate din județele României, numărul acestora scăzând de la 41 la doar 15 (pe modelul Curților de Apel). Astfel, județe precum Satu Mare, Arad sau Covasna și Harghita și-ar pierde autonomia administrativă, fiind „înghițite” de centre județene uriașe (cum ar fi Bihor, Mureș, Cluj sau Timiș).