România se pregătește să importe masiv forță de muncă: 115.000 de lucrători străini ar urma să ajungă în țară în 2027
Piața muncii din România se pregătește pentru un nou val masiv de angajați din state terțe. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă a pus oficial pe masa Guvernului, pe 12 noiembrie 2026, o solicitare fermă: deschiderea recrutărilor pentru anul viitor și aprobarea unui contingent uriaș, de 115.000 de lucrători străini. Deși cifra reprezintă deocamdată doar o propunere, nu o cotă bătută în cuie, presiunea angajatorilor este uriașă, sectoarele aflate în criză acută de personal fiind logistica, marile șantiere de construcții și producția industrială.
Planificarea recrutărilor începe înainte de noul an
Reprezentanții mediului de afaceri nu au timp de pierdut și cer Executivului o decizie rapidă, adoptată în regim de urgență până la finalul acestui an. Romulus Badea, președintele patronatului, a subliniat că firmele românești sunt dependente de acest termen pentru a-și putea bugeta investițiile și planifica activitatea. Pentru a menține motoarele economiei turate, în special în circulația mărfurilor și fabricarea produselor, aprobarea timpurie a acestui contingent este vitală, oferind predictibilitatea necesară pentru a aduce legal forță de muncă de pe alte continente.
Înregistrarea angajatorilor și cererile pentru vize
Dincolo de numărul brut de muncitori, o miză majoră este debirocratizarea. Patronatele au salutat recentul anunț al Ministerului Muncii care confirmă că sistemul electronic destinat recrutării străinilor a devenit, în sfârșit, complet funcțional. Platforma deblochează operațiuni esențiale: de la autorizarea firmelor, până la depunerea cererilor unice pentru vizele de lungă ședere (D/AM2). Potrivit lui Badea, presiunile și semnalările din piață au dat roade, iar remedierea blocajelor tehnice este crucială pentru ca mii de dosare să nu se mai prăfuiască pe birourile autorităților.
Lista meseriilor deficitare poate fi actualizată mai repede
Un alt succes bifat de angajatori în negocierile cu statul este flexibilizarea birocrației privind meseriile. Termenul în care o nouă profesie poate fi adăugată pe lista oficială a meseriilor deficitare a fost redus la doar zece zile, la cerere. Această portiță administrativă permite companiilor să se adapteze din mers la crizele punctuale de personal. Odată cu redeschiderea platformelor digitale până la jumătatea lunii noiembrie, patronatele cer un cadru legal echilibrat, care să protejeze firmele corecte, dar să ofere și siguranță angajaților străini în fața abuzurilor.
Presiunea din piața muncii are un istoric documentat
Disperarea angajatorilor nu a apărut peste noapte. Privind retroactiv, cifrele care au stat la baza contingentelor din anii trecuți arată o hemoragie constantă de personal. Doar în primele zece luni din 2024, companiile declaraseră în mod repetat un deficit astronomic de 311.796 de locuri de muncă vacante. Sectoarele cele mai lovite de lipsa românilor dispuși să muncească au fost construcțiile (peste 47.000 de posturi neocupate), curieratul (29.000), restaurantele (21.000) și transportul rutier de mărfuri (9.000). Aceste statistici istorice justifică disperarea de astăzi a companiilor de logistică și construcții.
Avizele, vizele și șederea alcătuiesc traseul administrativ
Importul de forță de muncă este o adevărată industrie administrativă. Doar în anul 2024, autoritățile au fost asaltate de cereri: aproape 100.000 de avize de angajare eliberate, peste 55.000 de vize de muncă acordate și peste 102.000 de permise de ședere temporară tipărite. Pe fondul acestui malaxor birocratic, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă cere pentru 2027 nu doar aprobarea celor 115.000 de muncitori, ci și o simplificare reală a procedurilor, pentru a transforma haosul actual într-o migrație de muncă controlată și ordonată.
sursa: bugetul.ro
