Statul român te muncește până la epuizare, apoi îți spune că ai „dreptul” la pensie. Dar pentru mulți români, pensia e doar o iluzie scrisă pe hârtie. Cei mai mulți apucă doar câțiva ani de viață după retragerea din activitate – dacă apucă.
Speranța de viață în România este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Bărbații mor, în medie, la 73 de ani, iar vârsta de pensionare e de 65. Practic, statul le promite o pensie de 8 ani. În realitate, mulți mor mai devreme, fără să apuce să se bucure de „drepturile câștigate prin muncă”. Femeile au o șansă ceva mai mare – dar și ele sunt afectate de sărăcie, lipsa tratamentelor medicale și pensii umilitoare.
Ion Iliescu e un caz rarisim. S-a pensionat liniștit, s-a bucurat de viață la Cotroceni și are o pensie specială. Dar românul de rând? Muncește în fabrică, în construcții sau pe camion și moare înainte să apuce să-și vadă nepoții mari.
România de azi nu e o țară pentru bătrâni. E o țară în care mori cu dosarul de pensie în mână, în timp ce politicienii vorbesc despre reforme.
