Știrile 60m.RO
Ce înseamnă „suspect de coronavirus”, „caz probabil” și „contact direct”. Noile definiții ale INSP

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat definiţiile de caz pentru COVID-19. INSP explică ce înseamnă „caz suspect”, „caz probabil”, „caz confirmat” și „contact”.
Caz suspect
- orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse sau orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriza, dispnee, anorexie / greţuri /vărsături, diaree, status mental alterat;
- orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie;
- orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) – febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiraţiei) şi care necesită spitalizare peste noapte.
- pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2, arată INSP.
Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid şi eficient, supravegherea epidemiologică a contacţilor, implementarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiei, precum şi colectarea informaţiilor epidemiologice şi clinice relevante, potrivit INSP.
Caz probabil
- un pacient care întruneşte criteriile clinice enunţate la cazul suspect şi este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat;
- un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19: Rx pulmonară: opacităţi neclare, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; CT pulmonară: multiple opacităţi bilaterale cu aspect de sticlă mărunţită, frecvent rotunde, cu distribuţie periferică inferioară; ecografie pulmonară: linii pleurale îngroşate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;
- o persoană cu debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absenţa unei cauze identificate;
- un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficienţă respiratorie care a precedat decesul şi care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puţin un caz confirmat.
Caz confirmat
- o persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice;
Contact direct
- persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
- persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
- persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejata de mănuşă);
- persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
- persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
- persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.
Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.
Tipuri de cazuri de COVID-19
Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de:
- numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializa), centru rezidenţial de şedere prelungită (ziua 1);
- argumentele din investigaţia epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenenţa cazului la focare de infecţii cu una sau alta dintre origini).
Caz COVID-19 comunitar
- simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare;
- debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenenţa la un focar de cazuri comunitare);
Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale
- debut după 48 ore de la internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;
- cazurile la personalul medico-sanitar şi auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;
Deces la pacient confirmat cu COVID-19
- Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară a morţii, care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.
- Decesul la un pacient confirmat cu noul coronavirus nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale preexistente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a infecţiei cu SARS-CoV-2.
- COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauza a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.
- De asemenea, cazurile confirmate COVID soldate cu deces, la care testele RT-PCR în dinamică din sputa/aspirat bronşic sunt negative (2 teste), pot fi considerate deces datorat infecţiei cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidenţiază semne şi simptome înalt sugestive şi decesul este corelat cu evoluţia clinică determinată de COVID.
- În situaţia în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din ţesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.
Sursa: Digi24
- Mihai Fifor, replică dură pentru Dominic Fritz, după ce primarul a vorbit în numele oașului-martir: „Timișoara nu începe cu tine și nu se termină cu tine”
Deputatul PSD Mihai Fifor îl critică dur pe Dominic Fritz, într-o postare publicată pe Facebook, după declarațiile primarului Timișoarei referitoare la noua lege ANI, pe care acesta a catalogat-o drept „anti-Timișoara”. Fifor îl acuză pe Fritz că folosește simbolul orașului pentru a se apăra de consecințele unei situații juridice Fifor îl acuză pe Fritz că folosește simbolul orașului … - Trădătorul Simion a abandonat suspendarea președintelui, se apucă iar de anticipate. E penibil rău
Trădătorul Simion a obosit. După ce s-a bătut cu pumnii în pieptul de aramă că va răsturna munții și va rezolva dintr-un condei suspendarea președintelui Nicușor Dan, în momentele sale de maximă confuzie –, George Simion a abandonat subit orice urmă de plan. E penibil rău, dar absolut previzibil. Rămas fără suflu și fără vreo … - Bolojan, bilanț dur la final de PNRR: Doar 8 din 19 spitale finalizate, iar sănătatea a pierdut peste un miliard de euro din alocare
Premierul demis Ilie Bolojan afirmă că bugetul PNRR pentru zona de sănătate a fost la început de peste două miliarde de euro, dar prin reduceri succesive s-a ajuns la puţin peste un miliard de euro şi a explicat că aceşti bani nu s-au pierdut, ci au plecat către alte domenii unde au putut fi cheltuiţi. Bolojan a … - Republica ”Pantelimon” din ANPC: Cum protejează foștii polițiști de la Colectiv feuda imobiliară și comercială a greilor PNL, sub umbrela lui Ilie Bolojan
Într-o Românie în care instituțiile de control ar trebui să vegheze exclusiv la siguranța cetățenilor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a fost transformată într-o veritabilă feudă de partid. O rețea complexă de cumetrii, interese imobiliare și afaceri de familie a capturat instituția, operând o adevărată „omerta” comercială. Epicentrul acestei frății se află în județul … - Ministrul Finanțelor anunță un deficit bugetar aproape la jumătate față de anul trecut. A coborât la 2,34% din PIB, dar ce cost a crescut
Încasările din TVA au crescut cu peste 25% în primele 7 luni ale lui 2026 față de 2025, iar România aproape că a înjumătățit deficitul până la 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025, a transmis luni Guvernul, prin Ministerul Finanțelor. Ca pondere în PIB, deficitul a …



