Conform unui raport recent al Erste Bank, România are cea mai ridicată rată de sărăcie materială şi socială severă din Uniunea Europeană.
Cu 17,2% din populaţie aflată în această situație, suntem înaintea Bulgariei (16,6%) şi Greciei (14,0%).
Deprivarea materială şi socială implică incapacitatea de a avea acces la bunuri, servicii sau activităţi considerate esenţiale pentru o viaţă decentă.
Decalajul uriaş se vede prin comparația cu alte țări unde situați este diferită
- Slovenia are o rată de 1,8% de deprivare materială şi socială severă
- Croaţia – 2,0%
- Polonia – 2,3%
- Cehia – 2,5%.
Pe segmentul copiilor, situaţia este şi mai gravă
- în România, în 2024, 33,8% dintre copii erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială (conform Eurostat). România a înregistrat totodată cea mai mare scădere între ani – circa 5,2 puncte procentuale – dar rămâne pe loc fruntaş la vulnerabilitate în rândul ţărilor UE.
- În UE per total, procentajul copiilor sub 18 ani aflaţi în risc este de 24,2%.
Tinerii (15-29 ani), o categorie deosebit de vulnerabilă
În 2024, rata de deprivare materială şi socială severă pentru această grupă de vârstă
- în UE este de 5,8%
- în România 14,7%
Există şi diferenţe regionale şi urbane/rurale semnificative
- 40–45% de risc de sărăcie sau excluziune în zonele rurale şi regiunile mai puţin dezvoltate (Sud-Est, Sud-Vest Oltenia)
- în jur de 12,3% în regiunea Bucureşti-Ilfov
În ceea ce priveşte populaţia generală, peste un sfert dintre români sunt afectaţi de cel puţin unul dintre factorii de risc: venit sub prag, lipsă severă materială/socială sau gospodărie cu intensitate de lucru scăzută, în condițiile în care România a raportat în 2024 o rată AROPE (riscul de sărăcie sau excluziune socială) de 27,9%.
