Noul coronavirus poate rămâne activ săptămâni întregi pe bancnote, sticlă și alte suprafețe cu care ne întâlnim în viața de zi cu zi, a constatat cel mai performant laborator de biosecuritate al Australiei. Studiul atrage atenția asupra riscurilor pe care le aduce manipularea banilor, a echipamentelor cu touchscreen sau a diferitelor mânere și bare, scrie Bloomberg.
Cercetătorii de la Centrul Australian pentru Prevenirea Bolilor au arătat că SARS-CoV-2 este „extrem de puternic”, reușind să supraviețuiască la temperatura camerei (20 de grade Celsius) timp de 28 de zile pe suprafețe line precum ecranele telefoanelor mobile sau bancnotele de plastic, în timp ce durata de supraviețuire a virusului gripal este de 17 zile.
Virusul, mai puternic la temperaturi reci
În schimb, virusul supraviețuiește mai puțin de o zi pe unele suprafețe dacă temperatura este de 40 de grade, potrivit unui studiu publicat în Virology Journal. Astfel, aceste cercetări aduc noi dovezi că noul coronavirus supraviețuiește mai mult pe vreme rece, făcându-l mai greu de controlat iarna decât vara.
„Rezultatele noastre arată că SARS-CoV-2 poate rămâne contagios pe diverse suprafețe, pe perioade lungi de timp, ceea ce subliniază necesitatea menținerii unor bune obiceiuri precum spălarea mâinilor și curățarea suprafețelor”, spune Debbie Eagles, directorul-adjunct al Centrului.
În același timp, coronavirusul are tendința de a rezista mai bine pe surpafațe fine, lipsite de asperități, comparativ cu cele mai aspre, cum ar fi bumbacul.
Studiul a fost finanțat de armata australiană și a constat în impregnarea unui mucus artificial cu coronavirus pe diferite suprafețe, la concentrații similare cu cele din probele prelevate de la pacienții infectați. Experimentul s-a derulat în întuneric, pentru a îndepărta efectul luminii ultraviolente ce poate inactiva virusul. S-a verificat astfel cât rezistă virusul pe diverse suprafețe (inox, bancnote din polimeri, bancnote din hârtie, sticlă, bumbac și plastic), la diferite temperaturi (20 de grade, 30 de grade și 40 de grade).
Obiecte periculoase
Cercetătorii recunosc însă că rolul precis în transmiterea virusului jucat de diverse suprafețe, timpul de contact cu aceste suprafețe pentru a se ajunge la o infectare, precum și cantitatea de virus care ar fi necesară pentru o contaminare rămân de determinat, însă aceste studii care arată – în condiții de laborator – cât rezistă virusul pe diverse suprafețe sunt importante pentru elaborarea unor strategii de risc, mai ales în zonele unde contactele cu aceste suprafețe pot fi frecvente.
Ecranele telefoanelor mobile, bancomatele, automatele de plată de la supermarketuri, punctele de check-in din aeroporturi sunt astfel de obiecte care sunt atinse frecvent de mai multe persoane și care nu sunt dezinfectate în mod regulat putând reprezenta un risc de infectare cu SARS-CoV-2, arată cercetătorii.
Ei atrag atenția cu precădere asupra bancnotelor, care au o mare circulație. De altfel, înainte chiar de a fi declarată pandemia de coronavirus, China proceda la decontaminarea bancnotelor de hârtie, iar măsuri similare au fost avute în vedere și în Coreea de Sud și SUA.
Pe de altă parte, supraviețuirea coronavirusului pe inox, la temperaturi scăzute, ar putea explica izbucnirea focarelor în fabricile de procesare a cărnii și în depozitele frigorifice. Se știe că s-au descoperit urme de coronavirus inclusiv pe produse congelate.
Sursa: Digi24
- Reforma administrativă dinamitează relația PSD-UDMR: Csoma Botond anunță moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu
Proiectul reformei administrativ-teritoriale pus pe masa de PSD a provocat o furtună politică uriașă, declanșând furia liderilor UDMR. Csoma Botond, liderul deputaților și purtătorul de cuvânt al formațiunii maghiare, a lansat vineri un atac dur la adresa social-democraților, acuzându-i de „neseriozitate” și de ignorarea tratatelor internaționale privind drepturile minorităților. Mai mult, UDMR a scos pe … - România se pregătește să importe masiv forță de muncă: 115.000 de lucrători străini ar urma să ajungă în țară în 2027Piața muncii din România se pregătește pentru un nou val masiv de angajați din state terțe. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă a pus oficial pe masa Guvernului, pe 12 noiembrie 2026, o solicitare fermă: deschiderea recrutărilor pentru anul viitor și aprobarea unui contingent uriaș, de 115.000 de lucrători străini. Deși cifra reprezintă deocamdată doar …
- Megaproiectul de 60 de milioane de euro din sudul Capitalei: Daniel Băluță dă startul construcției pentru „Pasajul Prieteniei”Infrastructura sudului Capitalei primește o injecție masivă de fonduri printr-un nou proiect de anvergură: un pasaj subteran gigant care va reconfigura una dintre cele mai aglomerate intersecții din București (Șoseaua Olteniței – Șoseaua Vitan-Bârzești – strada Sergent Ion Iriceanu). Joi, 12 noiembrie, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, însoțit de primarul general Ciprian Ciucu, a tăiat …
- Ungaria dorește să cumpere gaze din România| Peter Magyar și Nicușor Dan au purtat discuții pe această temă la DublinPreședintele Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul ungar Peter Magyar la Dublin, în marja Consiliului European care are loc vineri în Irlanda. Întâlnirea a avut loc la cererea premierului ungar, iar discuția a durat de două ori mai mult decât era planificat. Ungaria vrea să cumpere gaze din România, conform unui plan anunțat recent de …
- Umbra Rusiei | Atac la siguranța națională. Cum încearcă Geofizyka Toruń, o companie poloneză controversată, să acceseze datele strategice ale subsolului românescÎn timp ce România traversează o perioadă critică pentru securitatea sa energetică, demarând alături de OMV Petrom cele mai ample investiții strategice din ultimele decenii pentru exploatarea hidrocarburilor, o amenințare externă majorează riscurile asupra subsolului național. Geofizyka Toruń S.A., o companie poloneză de prospecțiuni seismice și servicii geofizice, bate agresiv la porțile sectorului energetic autohton, …
