Restaurantele, cafenelele și instituțiile de cultură și spectacole se redeschid de la 1 septembrie
Guvernul a decis luni deschiderea de la 1 septembrie a restaurantelor, cafenelelor, cinematografelor, precum și a instituțiilor de cultură și spectacole. Barurile, cluburile și discotecile rămân închise în continuare.
Potrivit Hotărârii de Guvern adoptată în ședința de luni, organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă, fără a depăși 50 % din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județe/municipiul București este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori.
Este permisă reluarea activității restaurantelor și cafenelelor aflate în interiorul unor clădiri, cu respectarea normelor de protecție stabilite de specialiști, activitatea putând fi reluată în județele unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori.
Rata de incidență a cazurilor aferente măsurilor prevăzute se analizează săptămânal și se raportează la Comitetul Național pentru Situații de Urgență de către Institutul Național de Sănătate Publică.
În funcție de acest prag, Comitetele Județene pentru Situații de Urgență pot decide restricționarea, închiderea sau reluarea activităților.
Administratorii restaurantelor și cafenelelor, atât a celor de la exterior, cât și a celor de la interior, trebuie să asigure o distanță de minimum 2 metri între mese și să limiteze ocuparea meselor la maximum 6 persoane la o masă.
Totodată, va crește numărul persoanelor care pot participa la evenimente private: maximum 50 pentru evenimentele private organizate în interior și maximum 100 de persoane pentru cele organizate în exterior.
Pe de altă parte, HG menține interdicția pentru activități de tip bar, club sau discotecă.
Ministrul de interne Marcel Vela a precizat, după ședința de Guvern, că în cursul acestei zile vor fi elaborate ordine comune ale Ministerului sănătății, Ministerului economiei și Ministerului culturii privind măsurile ce vor fi luate la reluarea activităților operatorilor din domeniul HoReCa și din artele spectacolului și cinematografie.
Sursa: Euractiv.ro
- Românii nu mai scapă de tăieri nici în diaspora. O ţară vrea să reducă alocaţiile pentru copii
Alocațiile plătite de statul german pentru copiii muncitorilor din alte țări ale Uniunii Europene ar putea fi reduse semnificativ. Tema a fost readusă în prim-plan de declarațiile făcute de Carsten Linnemann, secretarul general al CDU, care susține că nivelul actual al acestor beneficii nu reflectă realitatea costurilor de trai din statele în care locuiesc copiii. … - Cine sunt parlamentarii UDMR care au și locuință în Ungaria
Parlamentarii UDMR sunt extrem de disciplinați, dar, în același timp, sunt și foarte bogați, fapt pentru care unii dintre ei și-au cumpărat case sau apartamente în Ungaria. La ora actuală, UDMR-ul condus de Hunor Kelemen are 10 senatori și 22 de deputați, iar unii dintre ei au o zestre imobiliară de invidiat în România, cum este cazul … - Traseistul liberal Daniel Fenechiu se visează judecător la Curtea Constituțională
Liderul senatorilor PNL, controversatul Daniel Fenechiu, stă de ceva timp cu ochii ca pe butelie pe o judecătoare de la Curtea de Apel București.Pe 11 februarie 2026, judecătoarea Olimpiea Crețeanu de la Curtea de Apel București ar trebui să se pronunțe pe cererea depusă de avocata AUR Silvia Uscov, privind suspendarea din funcție a doi … - Avem peste 1500 de firme de stat cu pierderi colosale devorează viitorul României
În timp ce antreprenorul român este sufocat de taxe, controale ANAF și incertitudine fiscală, în România există un univers paralel, intangibil și falimentar: arhipelagul celor peste 1.500 de companii de stat. Aceste entități nu produc valoare, ci găuri negre. Nu generează profit, ci datorii colosale. Și, cel mai grav, nu răspund în fața nimănui, fiind … - România se împrumută din străinătate ca și când nu ar avea rating investițional, avertizează JP Morgan
Multă lume compară datoria publică a României de 60% cu cea a Italiei sau Franței, care trec de 120% din PIB, dar costul nostru e dublu. Pe scurt, pe noi cei 60% datorie în PIB ne costă cât pe Franța cu 120% datorie. „Eu discut cu mulți investitori instituționali, pentru că ăsta e jobul meu. …
