Lituania se retrage din Convenția privind munițiile cu dispersie, invocând riscuri de securitate
Guvernul lituanian a decis să se retragă oficial din Convenția internațională împotriva munițiilor cu dispersie, invocând necesitatea de a-și consolida apărarea în fața amenințării ruse. Decizia, criticată de organizațiile pentru drepturile omului, face din Lituania prima țară care renunță la acest tratat internațional.
Lituania își oficializează joi retragerea din Convenția internațională care interzice utilizarea munițiilor cu dispersie, motivând această decizie prin îngrijorările de securitate cauzate de proximitatea cu Rusia. Pe lângă acest pas, statul baltic și-a anunțat intenția de a renunța și la un alt tratat internațional, cel care interzice minele antipersonal. Oficialii de la Vilnius consideră că măsura este necesară pentru consolidarea capacităților de apărare, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al temerilor că Lituania ar putea deveni o țintă în cazul unei victorii rusești.
Această decizie a fost însă puternic contestată de organizațiile pentru drepturile omului. Amnesty International a calificat-o drept „dezastruoasă”, iar Human Rights Watch a descris-o drept „alarmantă”, avertizând asupra riscurilor sporite pentru civili.
Parlamentul lituanian aprobase retragerea încă din iulie anul trecut, dar procesul a devenit oficial abia după șase luni de la transmiterea documentelor necesare la ONU. Astfel, Lituania devine prima țară care părăsește Convenția adoptată în 2008 și, totodată, primul stat membru al Uniunii Europene care se retrage dintr-un tratat multilateral de reglementare a armelor. În prezent, nici Rusia și nici Ucraina nu fac parte din această convenție, ambele utilizând muniții cu dispersie în conflictul din Ucraina.
Adjunctul ministrului lituanian al apărării, Karolis Aleksa, a explicat că decizia este motivată de necesitatea unei strategii de apărare mai eficiente. „Rusia folosește toate mijloacele disponibile într-un război convențional, ceea ce ne obligă să luăm măsuri pentru a asigura o descurajare adecvată”, a declarat acesta pentru AFP. „Retragerea din convenție ne permite să creștem eficiența apărării împotriva țintelor aflate pe o suprafață extinsă”, a adăugat el.
Convenția privind munițiile cu dispersie, semnată de 112 state și alte 12 țări semnatare, interzice utilizarea, transferul, producerea și stocarea acestor arme. Aceste bombe pot fi lansate din avioane, artilerie sau detonate în aer, împrăștiind submuniții pe suprafețe mari. Problema majoră o reprezintă faptul că multe dintre aceste submuniții nu explodează imediat, rămânând active pe termen lung, asemeni minelor terestre.
Organizația neguvernamentală HI, membră a Coaliției împotriva munițiilor cu dispersie, a cerut Lituaniei să revină asupra deciziei. Alma Taslidzan, reprezentantă a organizației, a avertizat că această hotărâre „deschide calea unei tendințe periculoase”, care ar putea determina și alte state să-și reconsidere angajamentele față de tratatele internaționale de dezarmare, într-un context global marcat de tensiuni de securitate.
