CURS a realizat un nou sondaj de opinie la nivel național de tip OMNIBUS, care ne arată rezultatul crizei politice, dar mai important ne indică ce s-a întâmpla în cazul alegerilor anticipate, un scenariu tot mai plauzibil. Conform sondajului CURS, AUR se menține pe primul loc, urmat de PSD, în timp ce PNL și USR sunt la mare distanță, chiar în ușoară scădere, semn că decontează masiv costurile crizei politice fiind la guvernare.
AUR se menține pe primul loc în intenția de vot, dar PSD este în creștere
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, fiind urmat de PSD cu 25% și PNL cu 18%. USR este creditat cu 8%, iar UDMR cu 5%.
SOS România ar obține 3%, în timp ce Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone, Acțiunea Conservatoare și SENS sunt creditate fiecare cu câte 2%. Alte opțiuni însumează 1%.
Rezultatele plasează AUR pe prima poziție în preferințele electorale, la o diferență de 9 puncte procentuale față de PSD. Primele trei formațiuni concentrează împreună peste trei sferturi din opțiunile de vot exprimate.
Românii văd anticipatele ca o soluție pentru rezolvarea crizei politice
Posibilitatea organizării unor alegeri parlamentare anticipate împarte opinia publică în două tabere egale. 36% dintre respondenți consideră că actuala criză politică ar trebui rezolvată cu siguranță prin organizarea de alegeri anticipate, iar 11% sunt mai degrabă de acord cu această variantă.
De cealaltă parte, 26% sunt mai degrabă împotriva organizării alegerilor anticipate, iar 21% se declară cu siguranță împotrivă.
În total, 47% susțin această soluție și 47% o resping, în timp ce 6% nu au exprimat o opinie.
Rezultatul evidențiază o polarizare a opiniei publice asupra modului în care ar trebui depășită actuala criză politică, fără conturarea unei majorități în favoarea uneia dintre cele două variante.
PNL și USR decontează prețul crizei politice
Comparația dintre sondajele CURS din august și septembrie arată că AUR se menține la 34%, în timp ce PSD crește de la 24% la 25%. PNL scade de la 20% la 18%, iar USR de la 10% la 8%.
În zona formațiunilor cu scoruri mai mici, UDMR se menține la 5%, SOS România crește de la 2% la 3%, iar Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone rămâne la 2%. Acțiunea Conservatoare crește de la 1% la 2%, iar SENS ajunge la 2%.
Imaginea de ansamblu indică astfel mai degrabă o stabilitate a raporturilor electorale decât o schimbare semnificativă a preferințelor de vot.
Aproape opt din zece români consideră că țara merge într-o direcție greșită
79% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază că țara merge într-o direcție bună. 6% nu au exprimat o opinie.
Rezultatele indică menținerea unui nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației. Diferența dintre evaluările negative și cele pozitive este una semnificativă, proporția ridicată a celor nemulțumiți arată că evaluarea negativă a direcției țării este larg răspândită în rândul populației.
Concluzii
Sondajul CURS din septembrie 2026 arată că percepția populației asupra direcției în care se îndreaptă România rămâne predominant negativă. Aproape opt din zece respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază pozitiv direcția actuală.
În plan electoral, AUR se situează la 34%, urmat de PSD cu 25%, PNL cu 18% și USR cu 8%. Comparativ cu măsurarea din august, raporturile dintre principalele formațiuni politice rămân în linii mari stabile, variațiile înregistrate fiind reduse.
În același timp, opinia publică este împărțită în mod egal în privința uneia dintre principalele soluții discutate pentru actuala criză politică. 47% dintre respondenți susțin organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, iar 47% se declară împotrivă. Rezultatul arată absența unei majorități clare pentru această variantă și evidențiază divizarea opiniei publice în privința modului în care ar trebui depășită actuala situație politică.
Metodologie
Sondajul a fost realizat de CURS în perioada 16–22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.100 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, iar validarea eșantionului s-a realizat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Datele sunt ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.
