Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresează marţi prin videoconferinţă Congresului SUA pentru a obţine deblocarea ajutorului american pentru Ucraina, în timp ce armata ucraineană încearcă să combine operaţiunile ofensive cu cele defensive, dar, în lipsa resurselor suficiente materiale şi umane, se află în faţa unui viitor incert după ce contraofensiva lansată în iunie nu a condus la rezultatele aşteptate, relatează agenţiile France Presse şi EFE, citate de Agerpres.ro.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a anulat marţi intervenţia prevăzută în faţa Congresului SUA din cauza unui eveniment „de ultim moment”, a anunţat liderul majorităţii democrate din Senatul american, Chuck Schumer, relatează AFP, citată de Agerpres.ro.
- „Zelenski nu poate ajunge la briefingul nostru la 15:00, a intervenit ceva în ultimul moment”, a declarat presei alesul american.
Preşedintele ucrainean urma să se adreseze virtual Congresului american, sperând să obţină deblocarea unui nou pachet de ajutor foarte dezbătut, dar crucial pentru ţara sa aflată în război.
Casa Albă însăşi a tras semnalul de alarmă luni, avertizând că, în lipsa unui acord cu opoziţia republicană, ajutorul militar american destinat Ucrainei ar putea fi sistat în săptămânile următoare.
Preşedintele democrat Joe Biden a cerut pe 20 octombrie cuplarea unui nou ajutor pentru Ucraina, de peste 61 de miliarde de dolari, cu unul pentru Israel, de circa 14 miliarde de dolari, sperând că includerea acestora într-un pachet comun este soluţia pentru a neutraliza reticenţele unor congresmeni republicani faţă de continuarea ajutorului pentru Ucraina, ceea ce a condus însă la blocarea întregului pachet.
În Camera Reprezentanţilor, cu majoritate republicană, mai mulţi aleşi republicani cer încetarea imediată a ajutorului pentru Kiev. Dar în Senatul cu majoritate democrată, opoziţia republicană este mai degrabă favorabilă susţinerii Ucrainei, iar acestei camere i se va adresa preşedintele Zelenski în intervenţia sa, care nu va fi publică.
Pentru deblocarea respectivului pachet financiar, liderul republican din Camera Reprezentanţilor, Mike Johnson, cere înăsprirea politicii administraţiei americane cu privire la migraţie în contextul valului de migranţi veniţi dinspre Mexic, ceea ce deocamdată democraţii refuză. Fără o „schimbare radicală” a acestei politici, niciun nou ajutor pentru Ucraina nu va fi adoptat, a avertizat Johnson într-o scrisoare transmisă Casei Albe.
De asemenea, liderul republican din Cameră a cerut mai multe informaţii despre strategia cu privire la Ucraina. „Preşedintele Biden trebuie să răspundă interpelărilor Congresului cu privire la eşecul Administraţiei de a prezenta până în prezent obiective clar definite şi cu privire la eşecul de a furniza (Ucrainei) arme esenţiale cu regularitate”, menţionează Mike Johnson în aceeaşi scrisoare.
Deşi nimeni o recunoaşte public la Kiev, contraofensiva ucraineană pare că s-a blocat total odată cu venirea iernii, în timp ce Rusia a preluat iniţiativa pe front şi strânge cercul în jurul redutei ucrainene de la Avdiivka şi la Kupiansk.
La şase luni de la declanşarea contraofensivei ucrainene ce urmărea mai ales atingerea Mării Azov şi tăierea accesului trupelor ruse către teritoriul ocupat din sudul Ucrainei, cotidianul Washington Post a publicat o analiză a acestei operaţiuni, ale cărei concluzii sunt negative pentru planurile preşedintelui Zelenski.
Lipsa rezultatelor a creat fricţiuni, de o parte între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, şi de cealaltă parte între Kiev şi Washington, care aveau fiecare altă viziune asupra abordării contraofensivei, în timp ce Occidentul nu a reuşit să satisfacă cererile Kievului cu privire la livrarea de arme şi muniţii.
Statele Unite au fost implicate profund în planificarea contraofensivei, iar ofiţeri americani şi britanici au simulat opt scenarii majore ale desfăşurării acesteia. Însă oficialii americani şi ucraineni au fost uneori în dezacord cu privire la strategia, tactica şi calendarul operaţiunii, dezvăluie Washington Post.
Pentagonul a dorit lansarea contraofensivei în aprilie, pentru a împiedica Rusia să-şi continue consolidarea liniilor defensive. Însă generalii ucraineni au ezitat, insistând că au nevoie de mai multe arme şi de o mai bună instruire a trupelor, astfel că ofensiva a fost în cele din urmă lansată în iunie.
De asemenea, ofiţerii americani erau încrezători că un atac frontal masiv al trupelor mecanizate pe o singură axă, în direcţia oraşului Melitopol, va străpunge decisiv liniile ruseşti. Armata ucraineană a recurs la un atac mecanizat masiv, dar pe trei axe, pe cea sugerată de SUA, plus alte două către oraşele Berdiansk şi Bahmut, sperând că va forţa astfel armata rusă să-şi disperseze forţele. Însă după patru zile de ofensivă a trupelor mecanizate, câmpul de luptă era presărat cu echipamente militare ucrainene distruse, inclusiv blindate americane Bradley, tancuri germane Leopard şi vehicule pentru deminare, iar numărul mare de soldaţi ucraineni morţi şi răniţi a prăbuşit moralul trupelor.
În faţa acestei situaţii, pentru a opri pierderile umane şi a nu pierde întregul echipament occidental – circa 60% din armamentul greu ucrainean angajat în contraofensivă fusese deja distrus sau avariat -, generalul Zalujnîi a schimbat tactica şi a ordonat atacuri ale infanteriei în grupuri mici, de circa 10 soldaţi, idee neagreată de Pentagon.
În faţa plângerilor Kievului, care a acuzat SUA pentru lipsa rachetelor cu rază lungă de acţiune şi a avioanelor care să ofere acoperire aeriană trupelor, Washingtonul i-a furnizat în septembrie muniţii cu fragmentaţie, dar era deja prea târziu. Planul iniţial, acela ca trupele ucrainene să ajungă la Marea Azov în 60 până la 90 de zile, nu a fost atins. Trupele ucrainene au avansat doar circa 20 de kilometri prin câmpurile de mine şi au eliberat o suprafaţă de numai aproximativ 200 de kilometri pătraţi, iar acum se văd din nou în defensivă în unele sectoare ale frontului.
Şeful de cabinet al preşedintelui Zelenski, Andrii Iermak, a avertizat tot marţi, potrivit Reuters, că o amânare a ajutorului american pentru ţara sa ar crea un „mare risc” ca Ucraina să piardă războiul cu Rusia.
„Dacă ajutorul pe care îl dezbate acum Congresul va fi pur şi simplu amânat (…) există un mare risc să rămânem în aceeaşi poziţie în care suntem în prezent”, a spus Iermak, adresându-se think-tank-ului american U.S. Institute of Peace. „Şi, desigur, aceasta face foarte probabil imposibilă continuarea eliberării (de teritorii) şi ne aduce într-un mare risc de a pierde războiul”, a adăugat consilierul preşedintelui Zelenski.
