Ion Țiriac a fost dezarmat prin sentință judecătorească. Ce arsenal au confiscat magistrații de la „cel dintâi” vânător al țării

Ion Țiriac a fost lăsat fără 18 arme de foc și 2.928 de cartușe, după ce omul de afaceri nu și-a mai reînnoit permisul din 2014 și nici nu și-a predat arsenalul în termen de 10 zile, așa cum cere legea. Mai mult, „primul vânător al țării” – cunoscut pentru masacrul anual de la Balc – a susținut că și-a mutat armele în Germania, iar în România nu mai are niciuna.

Judecătoria Sectorului 2 a admis cererea procurorilor de confiscare specială a armelor lui Ion Țiriac pe data de 31 mai 2023, iar omul de afaceri mai are o singură șansă de a le recupera, pe rolul instanței ierarhic superioare.

Tribunalul București dezbate marți, 22 august, contestația lui Ion Țiriac împotriva confiscării speciale dispuse de instanța de fond, care l-a dezarmat pe milionar:

• Arma marca STEYR seria 1016177 cal. 308 Win;
• Arma marca WALTER seria B 8184907, cal. 9;
• Arma marca TRIEBEL HORS seria 8026/2157 cal.5,6*35;
• Arma marca BAYARD seria 21472 cal. 6,7;
• Arma marca ACIR MENS seria 815 cal.12;
• Arma marca ACIR MENS seria 890 cal.12;
• Arma marca J PURDEY seria 24034 cal.12;
• Arma marca STEYER seria 112105/2404003 cal.6,5*68;
• Arma marca BROWNING seria 2511T001 cal.12;
• Arma marca BROWNING seria 2511T002 şi 251NM16601/3472 cal.12;
• Ţevi de rezervă BLASER seria 9/29864 cal.7 Rem şi seria 9/34580 cal. 375;
• Arma marca F.A.V.S. seria 3485 cal. 222 Rem;
• Arma marca BERETTA GIU seria 840A cal.28;
• Arma marca BERETTA GIU seria S06645A cal.20;
• Arma marca BERETTA GIU seria S06646A cal.20;
• Arma marca HECKLER & KOCH seria 114-50J315 cal.9*19;
• Arma marca HECKLER & KOCH seria 26-045664 cal.40 S&W
• Arma marca IMPERATOR seria 954368 şi seria pe ţeava 286510 cal.12
• Muniţii calibrul 40S&W (50 bucăţi)
• Muniţii calibrul 30-06 (120 bucăţi)
• Muniţii calibrul 6,5*68 (79 bucăţi)
• Muniţii calibrul 222 Rem (73 bucăţi)
• Muniţii calibrul 7*65R (239 bucăţi)
• Muniţii calibrul 375H&H (484 bucăţi)
• Muniţii calibrul 300 Win.Mag. (333 bucăţi)
• Muniţii calibrul 28 (500 bucăţi)
• Muniţii calibrul 12 (500 bucăţi)
• Muniţii calibrul 20 (500 bucăţi)
• Muniţii calibrul 40 S&W (50 bucăţi)

Motivarea Judecătoriei Sectorului 2

Din document rezultă că pe data de 22.12.2020, polițiștii de la Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au sesizat Parchetul cu privire la faptul că Ion Țiriac avea permisul de port-armă vizat ultima oară în 27.03.2014.

Potrivit legii, Ion Țiriac avea obligaţia ca în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a documentului să îşi depună armele şi întreaga cantitate de muniţie la un armurier autorizat, respectiv până la data de 05.04.2014.

Motivare: Țiriac le-a spus polițiștilor că nu mai are arme în România

Iată ce mai reține instanța în motivarea de confiscare:

• „Din cuprinsul raportului bazei de date RNAi (Registrul Național al Armelor Integrat – n.r.) emis la data de 25.01.2021, precum şi a documentelor puse la dispoziţie, în copie, de către Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, înregistrate cu nr. 489.749 din data de 19.12.2019 a reieşit faptul că numitul Țiriac Ion şi-ar fi transferat armele şi muniţiile deţinute (…) pe teritoriul Germaniei, fără a exista o autorizare prealabilă din partea instituţiilor de aplicare a legii competente.
• Totodată, în data de 19.12.2019, numitul (Țirian Ion – n.r.), domiciliat în (…) în calitatea sa de deţinător de arme şi muniţii în (Germania – n.r.) a solicitat Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti radierea din evidenţele specifice, pe motiv că armele sale ar fi fost înscrise în urmă cu mai mulţi ani în permise de armă eliberate de autorităţile germane, iar în România nu mai are nicio armă.
• Potrivit (legii – n.r.) privind regimul armelor şi muniţiilor, persoanele fizice, armurierii sau intermediarii care doresc să transfere pe teritoriul unui stat membru armele de foc deţinute sau autorizate în România sunt obligate să solicite în prealabil structurilor de poliţie competente eliberarea permisului de transfer.
• În urma verificărilor efectuate atât în evidenţele Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din I.G.P.R., cât şi cele ale Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, din cadrul D.G.P.M.B., nu au fost identificate cereri ale numitului (Țiriac Ion – n.r.) pentru aprobarea transferului definitiv în statele membre ale armelor procurate şi deţinute de acesta în România.
• Ca urmare a cererii depuse de către (Țiriac Ion – n.r.) în data de 19.12.2019, D.G.P.M.B. a emis Dispoziţia de anulare a autorizării şi de retragere a permisului de armă nr. 489.749 din 23.12.2019.
• Titularul dreptului de deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor şi a muniţiilor are dreptul de a transporta o singură dată armele şi muniţia înscrise în permisul de armă cu scopul exclusiv de a le depune la un armuriere autorizat în vederea depozitării ori înstrăinării, într-o perioadă de maximum 30 de zile de la data expirării valabilităţii permisului de armă.
• De asemenea, (…) în termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţă a măsurii suspendării sau anulării dreptului de port şi folosire a armelor letale, titularul este obligat să depună armele şi întreaga cantitate de muniţie deţinută la un armurier autorizat, în vederea înstrăinării sau depozitării, cu excepţia celor care se ridică de către organele de poliţie.
• Despre anularea drepturilor de deţinere, port şi folosire a armelor şi a muniţiilor, numitul (Țiriac Ion – n.r.) a luat oficial cunoştinţă la data de 12.02.2021, când i-a fost comunicată, cu confirmare de primire, corespondenţa Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, din cadrul D.G.P.M.B.
• În aceste condiţii, (Țiriac Ion – n.r.) avea obligaţia ca până la data de 14.03.2021 inclusiv să depună la un armurier autorizat toate armele şi muniţiile deţinute la acel moment în baza permiselor sale de armă româneşti”, se arată în motivarea instanței.

Pe data de 01.05.2022 procurorii au renunțat la urmărirea penală împotriva lui Ion Țiriac pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor dar, în schimb, au formulat solicitarea de confiscare specială.

Art. 342 Cod penal:

(6) Nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Pandemia l-a făcut pe Țiriac să treacă de la mistreți la leoparzi

Până în 2019, Ion Țiriac organiza an de an partide de vânătoare la domeniul său din Balc, județul Bihor, unde îi invita pe prietenii lui sau pe partenerii de afaceri din străinătate.

Odată cu pandemia de coronavirus partidele de vânătoare nu au fost suspendate, iar din 2021, milionarul român a cumpărat un domeniu de vânătoare în Namibia, Africa, unde vânează antilope și leoparzi.

Printre cei care s-au perindat pe domeniul la Balc se numără: Max Emmanuel von Thurn und Taxis (latifundiar german), Klaus Mangold (preşedintele Daimler Chrysler), Wolfgang Porsche (moştenitorul companiei auto cu acelaşi nume), Alfred Baumhauer (fabricant Cartier), Siegfried Wolf (preşedintele companiei de componente auto Magna Europa), Franz Rauch („regele” european al sucurilor), dar şi prinţul Dimitrie Sturdza, transmite Agerpres.

Dintre VIP-urile autohtone, pe la balc au trecut Adrian Năstase, Elan Schwartzenberg sau prințul Dimitrie Sturdza.

Domeniul de la Balc are peste 11.000 de hectare, iar ţarcul unde are loc vânătoarea se întinde pe 1.500 de hectare, fiind împrejmuit cu gard electric. Din cauza taxelor, Ion Ţiriac a renunţat la domeniu şi a păstrat doar ţarcul de 1.500 de hectare.

Domeniul cinegetic de la Balc, utilizat odinioară de Maria Tereza, iar în anii ’80 de Nicolae Ceauşescu, a fost concesionat, în 2004 de asociaţiile bucureştene Zimbrul şi firma Wild Boar, controlate de Ion Ţiriac.

În urma licitaţiei organizate în 2005, cele două asociaţii de vânătoare s-au impus în dauna AJVPS Bihor, care nu s-a putut ridica la nivelul investiţiilor de milioane de euro făcute de Ţiriac în fondul de la Balc şi nici la posibilitatea de a plăti anual o „arendă” de peste 90.000 de lei.

Fondul de vânătoare a beneficiat de investiţii de peste un milion de euro, din partea magnatului, privind popularea cu vânat, amenajările cabanei de vânătoare, dotarea acesteia şi a anexelor şi drumurile de acces.

Istoria vânătorilor organizate la Balc a început în ianuarie 2005, fiind şi cea mai controversată partidă, întrucât au fost împuşcaţi 185 de mistreţi, reprezentând o treime din fondul domeniului. Tot atunci fostul premier Adrian Năstase a fost considerat cel mai bun vânător, împuşcând 24 de mistreţi.