Eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii va alunga muncitorii din țară. 700 de mii de români din domeniu lucrează în Occident
O potenţială eliminare a facilităţilor fiscale din construcţii va accelera tendinţa de emigrare a specialiştilor din domeniu deoarece salariile nete ale angajaţilor vor scădea, iar angajatorii fie vor alege să plătească muncitorii la gri sau la negru, fie îşi vor diminua activitatea operaţională, potrivit companiei Graphein. Analiza companiei arată că 9 din 10 firme de construcţii din România au mai puţin de 10 angajaţi, iar acestea vor fi serios destabilizate prin eliminarea facilităţilor fiscale.
”O potenţială eliminare a facilităţilor fiscale din construcţii va accelera tendinţa de emigrare a specialiştilor din domeniu deoarece salariile nete ale angajaţilor vor scădea, iar angajatorii fie vor alege să plătească muncitorii la gri sau la negru, fie îşi vor diminua activitatea operaţională. În condiţiile în care 9 din 10 firme de construcţii din România au mai puţin de 10 angajaţi, acestea vor fi serios destabilizate prin eliminarea facilităţilor fiscale”, potrivit companiei Graphein.
Graphein, companie antreprenorială fondată de Eugen Ursu şi Andrei Şueran în anul 2014, este activă în proiecte de topografie inginerească, asistenţă topografică pentru infrastructură, cadastru şi intabulare, scanare 3D, măsurători BOMA şi pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor.
“Şantierele vor fi influenţate prin restrângerea activităţii şi va creşte munca nefiscalizată. Muncitorii şi inginerii vor pleca spre şantiere din străinătate lunile imediat următoare. Firmele mici şi mijlocii nu vor menţine salariile nete la acelaşi nivel şi vor pierde oameni buni”, spune Eugen Ursu, CEO şi co-fondator al companiei Graphein.
Alegerea unui job în străinătate este şi în prezent o opţiune preferată de specialiştii din construcţii din segmentul entry-level sau cu experienţă medie (2-5 ani). Justificarea angajaţilor este simplă: ajung să câştige în străinătate într-o lună, cu tot cu ore suplimentare, cât în România în jumătate de an, lucrând cumulat 10 ore pe zi.
Conform datelor comunicate de Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii în România, sunt peste 400.000 lucrători în construcţii, iar în Europa avem peste 700.000 angajaţi români în acest domeniu. Astfel, câştigul şi factorii economici sunt atractivi şi le oferă acces la un standard de viaţă mai ridicat, precum şi oportunităţi de networking şi contacte din industrie care îi pot conduce spre explorarea unor opţiuni noi în carieră, mai arată compania.
Dezvoltarea proiectelor de extindere urbană sau de renovare din Germania, Olanda, Marea Britanie, Franţa şi, mai recent din Irlanda, Austria şi Danemarca, a depăşit oferta de forţă de muncă locală, iar procedura de angajare pentru români în construcţii este mai facilă datorită tratatelor de colaborare dintre ţările europene care au simplificat lucrul în străinătate. Se observă, totodată, o scădere a aplicărilor pentru joburi în Spania şi Italia.
Păstrarea sau chiar reîntoarcerea profesioniştilor în ţară şi reducerea fenomenului de muncă la gri reprezintă principalele efecte pozitive ale facilităţilor din construcţii de până acum. Din interacţiunile Graphein cu firmele din domeniul construcţiilor, problemele de cash-flow, încurajarea muncii la negru şi emigrarea forţei de muncă vor fi efectele imediate ale eliminării facilităţilor fiscale. Astfel, o parte dintre angajatori vor prefera să păstreze salariile nete ale angajaţilor de frică să nu-i piardă, iar acest lucru îi va determina să plătească furnizorii mult mai greu.
Pe cale de consecinţă, furnizorii se vor confrunta cu probleme suplimentare: mărirea cheltuielilor şi creanţe mult mai mari. Este posibil să vedem şi insolvenţe – deja se observă greutăţi ale companiilor din construcţii care lucrează în proiecte private, mai ales în birouri şi rezidenţial.
Emigrarea forţei de muncă reprezintă o ameninţare întrucât deficitul de specialişti este deja mare şi nu este compensat nici prin aducerea muncitorilor străini, iar predictibilitatea legislativă reprezintă, de asemenea, o problemă întrucât facilităţile fiscale ar fi trebuit să fie în vigoare până în anul 2028.
“La o privire mai atentă asupra pieţei forţei de muncă în construcţii constatăm că avem cerere şi ofertă de locuri de muncă, însă există un decalaj între acestea: aşteptările salariale ale candidaţilor sunt cu 30% mai mari decât ofertele angajatorilor. În plus, impactul creşterii preţurilor la energie, alimente şi combustibil şi incertitudinea economică au dezvoltat două noi tendinţe: a accelerat numărul de aplicări lunare pentru joburi în afara ţării (îndeosebi în ţări din UE) şi s-a mărit procentul specialiştilor care aleg să devină freelanceri (45% dintre candidaţii în proiectare în construcţii aleg să-şi facă propriile firme)”, a declarat Laura Globaru, HR manager al companiei Graphein.
Noua directivă UE privind transparentizarea salariilor vizează egalizarea remunerării dintre bărbaţi şi femei pentru aceeaşi poziţie ocupată însă reprezintă o provocare pentru firmele mici care găsesc mai greu candidaţi, nereuşind să comunice o ofertă competitivă. Cu un salariu mediu net de 7.000 lei în construcţii şi oferta alternativă din ţările vestice, care ajunge la 3.000 euro net, mulţi specialişti aleg să lucreze în afara ţării cel puţin pentru o perioadă de timp.
În România, pentru a se asigura protecţia veniturilor angajaţilor la inflaţie, s-au introdus creşteri salariale în primul trimestru al anului. Însă acestea au fost diferenţiate pe specializări, în construcţii inginerii chimişti şi arhitecţii fiind cei mai favorizaţi, cu salarii mai mari cu 20% faţă de anul trecut, potrivit Graphein. Întrucât procentul celor care plănuiesc să facă o schimbare de carieră în următoarele luni depăşeşte 60%, măsura nu s-a dovedit suficient de eficace, cel puţin nu în această industrie. În acest context, angajatorii în căutare de candidaţi mai pot opta fie pentru varianta importului de forţă de muncă, fie aleg integrarea tinerilor absolvenţi.
Volumul mai mare de lucrări de infrastructură finanţate prin diverse programe europene depăşeşte forţa de muncă locală astfel încât multe companiile au început să asimileze forţa de muncă din import. Pentru anul în curs, contingentul de lucrători străini nou admişi prin HG este de 100.000, însă numărul solicitărilor pentru eliberarea avizelor de angajare este cu 40% mai mare, conturându-se astfel necesitatea redimensionării acestuia.
În acelaşi timp, companiile investesc şi în dezvoltarea competenţelor tehnice ale tinerilor absolvenţi (cu vârste cuprinse între 18-25 ani), încurajând derularea programelor de internship care să le ofere tinerilor, pe lângă mentorat şi deprinderea lucrului în echipa, şi învăţarea asumării de responsabilităţi şi preluarea iniţiativei, dimensiuni esenţiale pentru conturarea unei cariere. Parteneriatele interdisciplinare între companii din industria construcţiilor şi facultăţile de profil ajută absolvenţii să treacă prin toate etapele dezvoltării unui proiect, îmbinând partea teoretică cu vizitele la şantier.
O activitate intensă în construcţii a fost previzionată pentru 2023 şi de estimările comunicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoza care susţine în raportul emis că evoluţia pieţei construcţiilor, cel mai dinamic sector, este aşteptată să continue în ciuda provocărilor uriaşe cu care se confruntă: scumpirea materialelor, deficitul forţei de muncă, dificultăţi în aprovizionare şi creşterea preţurilor produselor energetice.
“O măsură bună pentru toţi românii ar fi eliminarea taxării pentru salariul minim, iar beneficiile sunt multiple printre care stabilitatea financiară a celor care au venituri mici, încurajarea oamenilor să se angajeze şi în acelaşi timp măsura va încuraja antreprenoriatul. Noi, ca antreprenori, putem trage semnale de alarmă şi să venim şi cu soluţii, important este să fim auziţi şi propunerile să fie puse în aplicare”, a declarat Eugen Ursu, CEO Graphein.
Astfel, scăderea taxării pe muncă este necesară, ideal să fie aplicată în toate industriile, fără excepţii, potrivit Graphein, întrucât România este singura ţară din UE cu cea mai mare taxare pe salariile mici. Statisticile Eurostat ne plasează pe primul loc în privinţa sărăciei şi a excluziunii sociale, 34% din populaţie este afectată de acest fenomen, suntem şi în topul ţărilor unde cetăţenii ei îşi permit să mănânce o dată la două zile.
Graphein, companie antreprenorială fondată de Eugen Ursu şi Andrei Şueran în anul 2014, este activă în proiecte de topografie inginerească, asistenţă topografică pentru infrastructură, cadastru şi intabulare, scanare 3D, măsurători BOMA şi pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor.
