Guvernul lovește din nou: Impozitul de 16% revine, românii se pregătesc pentru taxe mai mari
După opt ani de la reducerea cotei unice de la 16% la 10%, Guvernul decide să revină la vechiul nivel de impozitare. Începând cu 2026, veniturile din dividende, câștigurile din investiții și tranzacțiile cu monedă virtuală vor fi taxate mai dur. În paralel, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare aproape se triplează, ceea ce va pune o presiune uriașă pe persoanele fizice.
Guvernul pregătește o schimbare fiscală majoră, anunțând revenirea la cota de impozitare de 16%, nivel aplicat înainte de anul 2018, când a fost redusă la 10%. Astfel, începând cu ianuarie 2026, veniturile din dividende, câștigurile din transferul titlurilor de valoare, instrumentelor financiare derivate și monedei virtuale vor fi taxate din nou cu 16%. Măsura va afecta atât veniturile obținute în România, cât și pe cele din străinătate, pentru persoanele fizice rezidente, ceea ce va duce la o sarcină fiscală mult mai mare pentru investitori.
Schimbările ating și tranzacțiile realizate prin brokeri rezidenți. Impozitul reținut la sursă va crește de la 1% la 3% pentru titlurile păstrate mai mult de un an și de la 3% la 6% pentru cele vândute în mai puțin de un an. Chiar dacă aceste cote sunt mai mici decât 16%, lipsa posibilității de a compensa pierderile fiscale va afecta negativ investitorii. Totodată, tranzacțiile cu monedă virtuală vor fi taxate mai dur, fără posibilitatea de recuperare a pierderilor, ceea ce descurajează activitatea pe această piață emergentă.
În plus, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare va fi aproape triplat. Proprietarii de locuințe cu valoare peste 2,5 milioane lei și de autoturisme care depășesc 375.000 lei vor fi obligați să plătească un impozit de 0,9%, față de actuala cotă de 0,3%. În paralel, baza impozabilă pentru clădirile rezidențiale va fi majorată cu aproximativ 170%, ceea ce înseamnă că mult mai multe persoane vor fi vizate de această taxă suplimentară, care trebuie achitată anual până la sfârșitul lunii septembrie.
Prin aceste măsuri, România se aliniază unor state europene cu fiscalitate ridicată, depășind țări precum Bulgaria sau Ungaria, unde impozitele pe dividende și câștiguri de capital sunt mai reduse. În loc să stimuleze economia și investițiile, guvernul riscă să determine un exod al capitalurilor către state cu regimuri fiscale mai prietenoase, lăsând populația să suporte o presiune financiară tot mai greu de gestionat.
