UE a alocat peste 13 miliarde de euro în scopul combaterii efectelor pandemiei de Covid-19

Uniunea Europeană a alocat peste 13 miliarde de euro în scopul combaterii efectelor pandemiei de Covid-19. Banii au fost cheltuiți pentru achiziționarea de aparatură medicală, pentru sprijinirea economiei și pentru ajutorarea cetățenilor europeni.

Potrivit reprezentanților UE, încă de la începutul crizei, grație flexibilității introduse în cadrul politicii de coeziune, uniunea a mobilizat investiții în valoare de peste 13 miliarde euro în scopul combaterii efectelor pandemiei de coronavirus, prin intermediul Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), al Fondului social european (FSE) și al Fondului de coeziune (FC). Fondurile UE au ajutat comunitățile naționale, regionale și locale să facă față impactului socio-economic negativ.

În total, 4,1 miliarde euro au fost redirecționate către sectorul medical pentru a achiziționa aparatura vitală și echipamentele individuale de protecție necesare pentru a salva vieți. Au fost mobilizate 8,4 miliarde euro sub formă de granturi și împrumuturi, dar și sub forma unei serii de instrumente financiare personalizate, pentru a sprijini economia și, în special, întreprinderile mici și mijlocii în vederea adaptării la criză. În fine, aproximativ 1,4 miliarde EUR au fost canalizate prin intermediul FSE pentru ajutarea cetățenilor și salvarea locurilor de muncă.

În scopul asigurării unui nivel maxim de transparență, Comisia a lansat o pagină web specială pe Platforma de date deschise privind coeziunea pentru a arăta modul în care politica de coeziune a UE sprijină statele membre pentru a face față crizei provocate de coronavirus. Platforma va fi actualizată zilnic și va afișa toate informațiile referitoare la modificările programului, precum și la modul de alocare și de investire a resurselor. Grație actualizării sistematice, platforma va oferi, pe zi ce trece, o imagine de ansamblu tot mai completă a situației.

„Politica de coeziune se află în centrul eforturilor de combatere a pandemiei de coronavirus și de asigurare a unei redresări rapide. Rezultatele bilanțului nostru arată că toate statele membre profită în prezent de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus pentru a-și sprijini cetățenii, întreprinderile și sectorul sănătății. Începând de astăzi, aceste rezultate pozitive pot fi consultate de toată lumea, printr-un simplu clic, pe tabloul nostru de bord interactiv referitor la coronavirus”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Citește continuarea articolului

• 
  Polițiștii efectuează peste 40 de percheziții pentru a elimina o rețea extinsă de traficanți de droguri
  Poliţiştii fac, miercuri dimineaţă, 43 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin şi Dolj, la persoane suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc şi de constituire de grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit că în anul 2021 şi de la jumătatea anului 2024, în Oraviţa, s-ar fi constituit patru grupări infracţionale organizate, în scopul obţinerii de bani …
• 
  Duminica Orbului, văzută după 36 de ani: Cum am ratat primul tren spre democrație
  Pe 20 mai 1990, România a organizat primele alegeri prezidențiale și parlamentare de după căderea comunismului. A fost un moment istoric – așteptat de generații întregi care visaseră libertatea –, dar rezultatul a arătat că libertatea nu înseamnă, automat, conștiință democratică. Pentru aproape 85% dintre români, opțiunea a fost Ion Iliescu, fost demnitar comunist și lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), o structură care moștenea masiv mecanismele vechiului regim. A fost „Duminica Orbului” – nu doar în calendarul ortodox, ci și în istoria noastră colectivă. Într-un sens profund, 20 mai 1990 a fost o zi în care România a ales frica în locul curajului, continuitatea în locul schimbării, familiarul în locul incertitudinii. Votul masiv în favoarea lui Iliescu și a FSN a consfințit o prelungire a regimului ceaușist în haine aparent noi. Partidele istorice, abia reînființate, fără resurse, fără presă, fără vizibilitate reală, au fost condamnate din start la marginalizare. Ion Rațiu, cel care întruchipa spiritul democrației liberale, spunea: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.” Dar prea puțini l-au înțeles. Astăzi, după 36 de ani de democrație postcomunistă, avem obligația să privim acel moment cu melancolie dar și cu luciditate. Alegerile din 1990 trebuie înțelese. România venea după un regim totalitar care mutilase nu doar instituțiile, ci și mentalitățile. Frica, obediența, neîncrederea în pluralism erau reflexe adânc impregnate în societate. Mulți au votat cu Iliescu pentru că se temeau de instabilitate, de necunoscut. Iliescu oferea promisiunea unei tranziții „line”, care păstra aparența schimbării, fără a deranja prea tare structurile de putere moștenite. Generațiile tinere trebuie să știe aceste lucruri pentru a învăța. Democrația nu este niciodată un dat, ci o construcție fragilă, care cere vigilență, curaj civic, cultură politică. Fără memorie, riscăm să repetăm aceleași greșeli în forme diferite. În fața tentației autoritarismului modern, a manipulării prin social media, a polarizării toxice, e vital să ne amintim că libertatea nu se dă, se cucerește și se păstrează cu efort constant. Duminica Orbului a fost, poate, inevitabilă în acel moment. Dar a lăsat o rană adâncă: am pierdut un deceniu în cursa noastră spre normalitate. Când Europa Centrală își reforma instituțiile, România se zbătea în mineriade, în compromisuri toxice, în blocaje economice și politice. FSN-ul, ajuns partid-stat, a consolidat o rețea de putere care, sub diverse nume și forme, domină și astăzi multe paliere ale administrației. Duminica Orbului este o oglindă care ne obligă să ne întrebăm, constant: ce alegem când suntem puși în fața unei cotituri? Ne uităm la trecut sau ne lăsăm în voia inerției? Luptăm pentru democrație sau o delegăm altora? A înțelege 20 mai 1990 înseamnă, poate, să ne asigurăm că nicio altă „duminică” din viitor nu va mai fi atât de oarbă.
• 
  TRĂDARE LA VÂRF: Ministrul Ciprian Șerban, surprins într-o escapadă cu Roxana Ilie, „abonata” la banii PSD. O idilă în umbra banilor publici?
  Într-o perioadă în care românii de rând sunt îndemnați la cumpătare, elitele politice par să trăiască într-o realitate paralelă, guvernată de lux, influență și combinații de culise. Ultimul protagonist al unui episod care miroase a sfidare și trădare a interesului public este nimeni altul decât ministrul Ciprian Șerban. Acesta a fost surprins recent într-o vacanță …
• 
  După 7 luni de la explozia blocului din Rahova, ratatul Ciucu s-a decis: blocul va fi demolat
  După exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul din Rahova, timp în care viața a cel puțin 400 de oameni a fost dată peste cap, se pare că ratatul Ciprian Ciucu a găsit o soluție.Au trecut exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul de locuințe …
• 
  Sume uriașe de bani cash din Ucraina tranzitează ilegal România: 1,7 miliarde de euro, cel mai probabil în scopul de spălare a banilor
  Corpul de Control al Ministerului Finanțelor, în colaborare cu Autoritatea Vamală Română, a descoperit că prin România au fost tranzitați peste 1,7 miliarde de euro în numerar, într-un singur an, cel mai probabil în scopul de spălare a banilor. Analizele strategice realizate asupra declarațiilor de numerar depuse la punctele de frontieră ale României evidențiază existența …