Ministrul Justiției anunță azi propunerile pentru conducerea DNA, DIICOT și Parchetul General

Ministerul Justiției va anunța astăzi cine sunt cei trei procurori desemnați să conducă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT). Propunerile vor fi comunicate CSM pentru avizul consultativ urmând că ultimul cuvânt în desemnarea procurorilor șefi să îl aibă președintele Nicușor Dan. 

• Digitalizarea urmăririi penale, introducerea AI, redimensionarea schemelor de personal, actualizarea hărților infracționale și o comunicare mult mai activă, „pe înțelesul cetățeanului”. Acestea au fost principalele promisiuni ale procurorilor care au susținut, săptămâna trecută, interviurile în fața comisiei constituite la Ministerul Justiției.

Prestațiile celor 18 procurori care au candidat pentru opt funcții la conducerea Parchetului General, a DNA și DIICOT au fost transmise în direct de către Ministerul Justiției.

Programate pe parcursul a patru zile, interviurile s-au întins pe aproape 30 de ore, timp în care procurorii au încercat să convingă comisia constituită la Ministerul Justiției că merită să conducă instituțiile care luptă cu infracționalitatea din România. 

Ce au promis procurorii care vor șefia Parchetului General

La funcția de procuror general al României au candidat doi procurori: șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, și fostul șef al Parchetului Militar București, Bogdan Pîrlog, în timp ce pentru funcția de adjunct a concurat un singur procuror, actualul șef DNA, Marius Voineag. 

În fața comisiei, cei doi procurori anticorupție au prezentat o strategie comună, atât Cristina Chiriac, cât și Marius Voineag vorbind despre „bunele practici” din DNA pe care doresc să le implementeze și la Parchetul General.

Principalele momente de la interviul Cristinei Chiriac: 

• „Intenționez să mobilizez oamenii, să își asume poziții în Ministerul Public. Evaziunea fiscală, spălarea banilor, corupție, violența domestică necesită o atenție mai aplecată, trebuie utilizate toate instrumentele disponibile ca aceste infracțiuni să fie investigate”, a susținut Chiriac la interviu.
• Șefa DNA Iași a anunțat și că își dorește implicarea societății civile în Ministerul Public, atât pentru creșterea încrederii în Justiție, cât și pentru prevenirea de infracțiuni.

Cristina Chiriac nu a reușit să răspundă la o întrebare simplă a unuia dintre membrii comisiei și anume care ar fi prima decizie pe care ar lua-o dacă ar ajunge procuror general al României. 

„Este greu, trebuie să îmi fac un plan cu prioritatea deciziilor”, a răspuns Chiriac întrebării adresate de specialistul în management din comisie, conferențiarul Răzvan-Andrei Corboş, de la ASE București.

Principalele momente de la interviul lui Bogdan Pîrlog: 

Procurorul militar Bogdan Pîrlog a avut un discurs vehement. A vorbit despre criza profundă din justiție, subliniind că „pentru prima dată am pierdut suportul opiniei publice” și că „întoarcerea societății împotriva sistemului judiciar s-a făcut pe fondul unor nemulțumiri”.

Printre propunerile lansate de procurorul Pîrlog pentru eficientizarea activității procurorilor au fost: comasarea parchetelor, regândirea organigramelor și reducerea funcțiilor de conducere. 

Printre prioritățile sale a fost indicată și elaborarea unei strategii naționale de combatere a infracțiunilor.

„Pentru a avea o justiție eficientă, care să răspundă nevoilor cetățenilor, trebuie să avem un sistem integrat. Degeaba avem instanțe, dacă urmărirea penală este defectuoasă. Degeaba avem urmărire penală, dacă instanțele nu funcționează”, a afirmat procurorul Bogdan Pîrlog în fața comisiei.

Marius Voineag vrea să mute „succesul” de la DNA

Candidat pentru funcția de adjunct al procurorului general al României, Marius Voineag și-a concentrat discursul pe mandatul avut la conducerea DNA, în ultimii trei ani, prezentându-l ca fiind unul de succes. 

El a anunțat astfel comisia că își dorește să transfere bunele practici de la DNA la Parchetul General.

„Nu propun soluții spectaculoase, ci un transfer sistematic de la o structură care a avut succes”, a anunțat Voineag.

Actualul șef DNA a anunțat că își dorește transformarea justiției negociate dintre procurori și inculpați, prin acordurile de recunoaștere a vinovăției, în prioritate națională, motivând că ar determina mai puține costuri și ar crește celeritatea soluționării cauzelor. 

O altă prioritate anunțată de Marius Voineag a fost îmbunătățirea comunicării publice, pe care a prezentat-o ca fiind unul dintre punctele slabe ale mandatului său la conducerea DNA.

„În momentul de față, cred că nu suntem suficient de prezenți în spațiul public pentru a explica în cuvinte simple cetățeanului. Eu cred că este un lucru care se poate îmbunătăți printr-o prestație mai frecventă”, a afirmat Voineag.

Ce viziune au candidații la șefia DNA

Viorel Cerbu, Tatiana Toader, actualii adjuncți ai șefului DNA, și procurorul DIICOT Vlad Grigorescu au fost cei trei candidați pentru funcția de procuror șef DNA. 

• Viorel Cerbu 

Viorel Cerbu, unul dintre procurorii cu vechime în DNA, a indicat vasta experiență în instituție ca fiind principalul său atu. 

„Nicăieri în lume corupția nu poate fi eliminată, dar ea poate fi ținută sub control”, a afirmat Viorel Cerbu la interviu, subliniind că procurorul șef al DNA trebuie să fie un specialist al profesiei, așa cum este el.

Procurorul Cerbu a afirmat că DNA trebuie să fie un partener social și să nu mai fie perceput ca o instituție de forță. La rândul său a indicat nevoia de îmbunătățire a comunicării publice.

„Relația cu mass media este dificilă, complicată, dar necesară. Aș crește eficiența comunicării, aș comunica constant direct  pentru ca cetățenii să fie la curent cu ceea ce țintim în activitatea noastră”, a precizat Viorel Cerbu.

• Tatiana Toader

În dezacord cu ceilalți doi șefi din actuala echipă de conducere a DNA, procuroarea Tatiana Toader a susținut că nu este nevoie de o îmbunătățire a comunicării publice. 

„Am comunicat foarte bine prin comunicate. Nu văd nevoia unei îmbunătățiri. Sigur, trebuie să ne comunicăm rezultatele. Am avut o strategie de comunicare instituțională bună”, a precizat aceasta atunci când a fost întrebată de membrii comisiei dacă ar fi necesară îmbunătățirea relației de comunicare dintre DNA și cetățeni.

„Construcția credibilității instituționale a DNA nu este un exercițiu temporar de imagine, ci este o construcție durabilă. Lupta anticorupție în România nu depinde doar de eficienta DNA. Implică strategii solide, asumate la nivel statal, presupune instituții independente, presupune un consens în ceea ce privește integritatea în ceea ce privește exercitarea funcțiilor publice, cooperare loială și educație juridică la același nivel”, a declarat Tatiana Toader

• Vlad Grigorescu

Fost procuror DNA, în prezent procuror DIICOT, Vlad Grigorescu a fost una dintre cele mai critice voci dintre candidații care au susținut interviurile în fața comisiei de la Ministerul Justiției.

A combătut rezultatele prezentate drept succes de către actuala conducere a DNA. Grigorescu a  susținut că rata mică de achitare, de doar 9%, nu reflectă realitatea, deoarece este calculată la toate dosarele cu care este sesizată instanța, inclusiv cele privind acordurile de recunoaștere a vinovăției, unde nu se poate dispune de achitare.

Grigorescu a criticat și folosirea excesivă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției.

„În măsura în care numărul acordurilor îl depășește pe cel al rechizitoriilor, putem considera că instituția se orientează către cauze mai puțin complexe. Acordurile nu privesc cauze complexe”, a precizat procurorul.

Vlad Grigorescu a militat pentru modernizarea urmăririi penale, prin digitalizare, platforme noi și folosirea inteligenței artificiale.

Procurorii care vor să conducă lupta antimafia

Patru procurori au susținut interviurile pentru șefia DIICOT: Alina Albu, Ioana Albani, Antonia Diaconu și Codrin-Horaţiu Miron. 

Actuala șefă a DIICOT, Alina Albu a vorbit despre necesitatea unui proiect pilot în DIICOT bazat pe inteligență care să analizeze date. 

„Trebuie să devenim la fel de digitali ca infractorii. Singura metodă de a accesa aceste rețele este să te transformi digital, să fii printre ei”, a afirmat Alina Albu, subliniind că infracționalitatea de crimă organizată a migrat în mediul online în ultimii ani. 

Procuroarea Alina Albani, în prezent adjuncta șefei DIICOT, a vorbit despre amploarea fenomenului traficului de droguri care reprezintă aproape 80% din dosarele procurorilor antimafia.

„Lupta cu drogurile este o luptă de uzură. Sunt necesare intervenții legislative”,  a subliniat Albani.

Ea a ridicat și problema denunțurilor, vorbind despre o adevărată practică prin care unii infractori o aplică pentru a scăpa cu pedepse mai blânde. 

„Anul trecut a existat un control în DIICOT pe înregistrarea denunțurilor. Au fost constatate neregularități, în anumite zone, sistematic, în altele, poate din necunoaștere, este vorba de circuit. Circuitul este foarte important, trebuie să fie respectat, altfel poate profita mediului infracțional. Structurile teritoriale care primeau denunțurile nu verificau situația de la structura centrală. Am avut critici și de la DNA, pe această temă. La cazuri de omor, se fac denunțuri pe droguri, dar beneficiază pentru „două bile” de îndulcirea pedepsei”, a afirmat procuroarea Albani la interviu.

Șef al structurii Timișoara a DIICOT, Codrin Miron a fost cel mai optimist dintre candidați. 

„Vom câștiga lupta cu criminalitatea organizată din România. Cum? Ne vom lupta. Ca să-l citez pe Churchill: sânge, trudă, lacrimi și sudoare. Vom câștiga, sunt foarte optimist”, a declarat procurorul Miron în fața comisiei.

Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești, a vorbit despre problemele punctuale cu care se confruntă procurorii de crimă organizată, lipsa fondurilor operative fiind indicată ca fiind una dintre ele. 

„Nu vinde nimeni droguri, noaptea, pe caiet. Crystal costă 150 de lei gramul, cocaina costă 100 de euro gramul. Ca să scoți droguri de pe piață, trebuie din ce în ce mai mulți bani”, a punctat Diaconu.