Autostrada A1 din România riscă să nu fie gata nici până în 2030. Curtea de Conturi Europeană: „Birocrația este uriașă”

Cimpoi Adrian17/06/2020

1.426 4 minute de citit

Într-un nou raport, Curtea de Conturi Europeană arată că Austostrada A1 din România se află pe lista celor șase megaproiecte transfrontaliere de transport esențiale din UE care nu vor funcționa la capacitatea maximă până cel mai târziu în 2030, așa cum se planificase inițial.

„Autostrada A1 din România, cu o lungime de 582 km și cu un cost total de 7,32 miliarde de euro, face parte din coridorul european strategic «Rin-Dunăre», care leagă Europa Centrală de Europa de Sud-Est prin Ungaria. Este foarte puțin probabil ca această autostradă să fie finalizată până în 2030, așa cum s-a planificat în Regulamentul TEN-T. Proiectul înregistrează o întârziere cumulată de opt ani, ceea ce se traduce prin efecte negative importante, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță a traficului”, se arată în comunicatul oficial al Curții de Conturi.

De asemenea, Oskar Herics, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, a subliniat faptul că referitor la proiectul Autostrăzii A1 s-a constatat o utilizare defectuoasă a unor fonduri ale UE în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum și irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanțare din partea UE.

În cazul megaproiectului de infrastructură din România, mai exact Autostrada A1, „birocrația este uriașă”, semnalează specialistul Oskar Herics.

Curtea Europeană de Conturi semnalează 3 principale nereguli în cazul proiectului de infrastructură al Autostrăzii A1:

Nivelul ridicat de birocrație împiedică o implementare eficientă: ”de exemplu, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.”

Întârzierile înregistrate în construcție au consecințe importante: ”în acest moment, traficul trebuie să utilizeze în continuare drumurile naționale cu două benzi, cu un grad redus de siguranță rutieră, observându-se că numărul de accidente și de decese pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media la nivel național din România și că 92 dintre aceste accidente au implicat coliziuni frontale.

Acțiunile subiacente cofinanțate de UE sunt implementate într-un ritm mai lent decât se prevăzuse. Curtea de conturi sublniază că această observație este valabilă în special în cazul autostrăzii A1, unde s-au înregistrat întârzieri de până la 79 de luni pentru una dintre acțiuni (263 % din durata prevăzută inițial).

Curtea a auditat implicarea Comisiei în planificarea, în implementarea și în supravegherea cofinanțării următoarelor opt infrastructuri de transport de maximă importanță:

Rail Baltica: o linie feroviară care leagă Estonia, Letonia și Lituania de Polonia și care permite realizarea unei legături cu Finlanda (pe coridorul Marea Nordului- Marea Baltică)
Legătura Lyon-Torino: o legătură feroviară transfrontalieră între Franța și Italia (pe coridorul mediteraneean)
Tunelul de bază Brenner: o legătură feroviară transfrontalieră între Austria și Italia (pe coridorul scandinavo-mediteraneean)
Legătura fixă peste strâmtoarea Fehmarn (Fehmarn Belt): o legătură feroviară și rutieră între Danemarca și Germania (pe coridorul scandinavo-mediteraneean)
Y vasca și conexiunea sa cu Franța: o linie feroviară de mare viteză care va face legătura între Vitoria (Spania) și Bordeaux (Franța) (pe coridorul atlantic)
Legătura Sena-Escaut: inițial, o legătură navigabilă interioară între fluviile Sena și Escaut, care a evoluat ulterior către o rețea de căi navigabile interioare în Franța și în Belgia (pe coridorul Marea Nordului-Marea Mediterană și pe coridorul atlantic)
Autostrada A1 din România (pe coridorul Rin-Dunăre)
Linia ferată E59 din Polonia și legătura acesteia cu porturile Szczecin și Swinoujscie (pe coridorul baltic-adriatic)

Auditorii au examinat dacă construcția marilor autostrăzi, căi ferate și căi navigabile interioare cu impact transfrontalier asupra rețelei centrale de transport a UE a fost bine planificată și executată eficient. Ei au verificat opt megaproiecte în valoare totală de 54 de miliarde de euro, care beneficiau de o cofinanțare din partea UE de 7,5 miliarde de euro și care vizau conectarea rețelelor de transport din 13 state membre: Austria, Belgia, țările baltice, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Italia, Polonia, România și Spania.

În cazul tuturor megaproiectelor examinate, lucrările de construcție au înregistrat întârzieri semnificative (de 11 ani în medie), punând în pericol funcționarea eficace a cinci dintre cele nouă coridoare multinaționale.

În cazul Autostrăzii A1 din România, costurile exclud secțiunea București-Pitești, pentru care nu s-au prezentat documente justificative relevante cu privire la costuri. Costul total estimat (la valorile din 2019) pentru Autostrada A1 a fost de 7,324 de miliarde de euro, iar sprijinul total din partea Uniunii Europene alocat și plătit la momentul auditului a fost de 995 de milioande de euro.

Cu toate acestea, cele mai grave întârzieri au fost înregistrate de următoarele trei proiecte feroviare, respectiv navigabile: Canalul Sena-Europa de Nord (cu o întârziere de 18 ani deja), parte a infrastructurii Sena-Escaut, legătura Lyon-Torino (cu o întârziere de 15 ani), Y vasca (cu o întârziere de 13 ani) și Tunelul de bază Brenner (cu o întârziere de 12 ani).

Raportul publicat astăzi avertizează că aceste „întârzieri foarte mari pun în pericol eficiența cofinanțării din partea UE”.

Totodată raportul susține că după toate probabilitățile, șase dintre cele opt infrastructuri de transport de maximă importanță analizate, inclusiv căile de acces, nu vor putea începe să funcționeze la capacitate maximă până cel mai târziu în 2030, așa cum s-a planificat în 2013. Deoarece aceste infrastructuri și căile de acces aferente sunt legături-cheie în cadrul coridoarelor rețelei centrale, este de asemenea puțin probabil ca rețeaua centrală de transport a UE să ajungă la capacitate maximă până în 2030, ceea ce înseamnă că efectele sale de rețea preconizate nu se vor materializa în acest termen.

Doar Rail Baltica și trei porțiuni ale altor trei infrastructuri de transport de maximă importanță vor îndeplini probabil cerințele minime ale Regulamentului TEN-T până în 2030: „Aceste rezultate slabe se explică în principal prin faptul că statele membre au propriile priorități și proceduri diferite, înregistrează viteze diferite de implementare, iar infrastructurile transfrontaliere de transport de maximă importanță nu beneficiază întotdeauna de sprijin în aceeași măsură”, mai motivează documentul.

Sursa: www.caleaeuropeana.ro

Jocurile de culise ale lui George Simion: Scandalul „Grindeanu la Timișoara” demonstrează că liderul AUR este doar un instrument al sistemului
Un nou episod politic scoate la iveală prăpastia dintre retorica zgomotoasă a lui George Simion și acțiunile sale reale de culise. Propunerea recentă ca pesedistul Sorin Grindeanu să primească titlul de Cetățean de Onoare al Timișoarei, inițiată formal de Marcel Mihoc, pare să fi fost, în realitate, regizată direct de liderul AUR. Acest scandal dezvăluie …
Firma discretă abonată la banii Primăriei Chitila. Aproape trei milioane de lei din achiziții directe sub administrația lui Emilian Oprea
De aproape 30 de ani, Primăria Chitila este condusă de același om: liberalul Emilian Oprea. În jurul unei administrații controlate de atât de mult timp s-a format o rețea stabilă de colaboratori, furnizori și constructori plătiți din bugetul local. Printre firmele care au crescut constant din contractele orașului se află și NOVA ABI CONSTRUCT SRL, …
PSD, UDMR și aripa conservatoare din PNL ar putea forma noul Guvern
S-a bătut palma pentru un nou guvern. Un politic – cu premier independent – format din PSD, UDMR și aripa conservatoare din PNL. Acesta este, în prezent, cel mai plauzibil scenariu, potrivit unor surse politice. Săptămâna viitoare sunt așteptate consultări și discuții, atât oficiale, cât și informale, la Palatul Cotroceni, în încercarea de a identifica …
Terenuri de padel ridicate fără autorizație de fiul procurorului Gigi Valentin Ștefan? Poliția Locală tace
Ani la rând, în Constanța s-a vorbit în șoaptă despre oameni considerați intangibili. Despre influență, relații și o rețea de teamă care făcea instituțiile să evite răspunsuri, să amâne controale sau să se comporte ca și cum anumite nume nu puteau fi atinse niciodată. Astăzi, însă, lucrurile s-au schimbat. Iar această schimbare trebuie înțeleasă până …
Aici sunt banii dumneavoastră! Doi directori plătiți regește pentru număratul banilor din parcările orașului Piatra-Neamț. „Generalul” e pensionar MAI
Societatea municipalității pietrene Parking SA este condusă, din primăvara anului trecut, de doi directori, unul general, celălalt adjunct. Unul e pensionar special MAI, venit de la Prefectura Neamț, unde a fost șef al Serviciului Pașapoarte, iar în prezent este și consilier local la Săvinești, altul, fost director al aceleiași societăți, potrivit Atacul.ro. Este vorba despre pensionarul Constantin Roman, membru …

Cimpoi Adrian17/06/2020

1.426 4 minute de citit