Comisia Europeană solicită modificarea mai multor articole din legea de funcționare a Băncii Naționale a României
Comisia Europeană consideră că Articolul 33 (10) din legea de funcționare a Băncii Naționale a României, potrivit căreia ministrul Finanțelor Publice și un secretar de stat din cadrul acestui minister pot lua parte, chiar dacă nu au drept de vot, la reuniune Consiliului de Administrația al BN intră în conflict cu Articolul 130 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
Confor raportului de convergență 2020, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, dialogul dintre o bancă centrală și părți terțe nu este interzis, dar trebuie desfășurat astfel încât Guvernul să nu se afle în posibilitatea de a influența deciziile băncii centrale în domenii în care independența acesteia este garantată de Tratat.
”Participarea activă a ministrului de Finanţe şi a unui secretar de stat din MFP, chiar şi fără drept de vot, la discuţiile din Consiliul de Administraţie al BNR, unde se elaborează politica BNR, oferă Guvernului posiblitatea de a influenţa banca centrală atunci când ia decizii cruciale. Din acest motiv, Articolul 33 (10) din legea de funcţionare a BNR este incompatibil cu Articolul 130 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene”, se arată în raportul de convergenţă al Comisiei Europene.
Un alt articol din legea de funcționare a Băncii Naționale a României care trebuie amendat, potrivit Comisiei Europene, este Articol 3 (1) astfel încât acesta să fie în deplină compatibilitate cu Articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Articolul 7 al din Protocolul (nr. 4) privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Potrivit acestui articol, membrii organismelor decizionale ale BNR nu trebuie solicita sau urma instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la alte instituții sau autorități. Potrivit Comisiei, din rațiuni juridice, ar trebui clarificat că independența instituțională a BNR este asigurată, de asemenea, de instituții, organisme sau agenții naționale, străine sau europene. ”Articolul 3 ar trebui să oblige guvernul să nu încerce să influențeze membrii organismelor decizionale ale BNR”, mai subliniază Comisia Europeană.
În plus, în documentul mai sus citat este precizat că Articolul 43 din legea de funcționare a BNR, prin care instituția bancară este obligată să transfere la bugetul de stat 80% din veniturile nete rămase după deducerea cheltuielilor referitoare la exercițiul financiar, ”este incompatibil cu articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, astfel că acesta trebuie modificat pentru a submina capacitatea BNR de a-și desfășura activitatea într-o manieră independentă”.
Mai mult, Comisia Europeană subliniază că ”un stat membru nu ar trebui să își pună banca centrală în situația de a nu avea suficiente resurse financiare pentru a-și îndeplini sarcinile ce-i revin prin Sistemul European al Băncilor Centrale, dar și sarcinile naționale, precum finanțarea administrării și a operațiunilor sale”.
Comisia Europeană a publicat miercuri raportul de convergență 2020. Potrivit acestuia, România nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv cele legate de stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
Raportul se referă la cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia.
Rapoartele de convergenţă trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs.
Sursa: www.caleaeuropeana.ro
- Aflăm de la ucraineni: România a acordat Ucrainei ”22 de pachete de asistență militară”, urmează al 23-lea
Ministrul apărării ucrainean, Denis Smîhal, fost premier, a anunţat luni, după întâlnirea cu omologul român Ionuţ Moşteanu că Bucureştiul va transfera în curând Ucrainei un nou pachet de ”asistență militară”, precizând că acesta va fi cel de-al 23-lea trimis până în prezent. Denis Smîhal a mulţumit pentru sprijinul neclintit al României în domenii-cheie. România „a acordat … - Consumul s-a prăbușit. Marile lanțuri de magazine goale… i-a lovit ce credeau că ne lovește pe noi
Consumul din România a intrat în picaj. Românii, sufocați de taxe, prețuri și facturi, nu mai cumpără la fel ca înainte. Magazinele care altădată gemeau de clienți sunt acum aproape goale. Marile lanțuri de retail, care făceau profituri uriașe pe spatele oamenilor, încep să simtă criza. Este ironia sorții: exact pe cei care au crezut … - Ministrul USR al Mediului blochează PNRR-ul cu hârtii și ștampile
Programul PNRR, care ar trebui să aducă miliarde pentru dezvoltarea României, stă blocat nu din lipsă de bani, ci din cauza hârtiilor. Ministrul USR al Mediului refuză să simplifice procedura de mediu, transformată într-un coșmar birocratic. Practic, autorizațiile se dau cu viteza melcului, iar proiectele mari de infrastructură zac prin sertare. În loc să fie … - USR, campion la „specialiști”: numiri noi pe funcții publice
USR anunță cu mândrie noi numiri în funcții publice. Evident, nu e vorba de „pile” sau „paraziți”, ci de „specialiști”. Așa se autoproclamă oamenii trimiși de partid pe posturi grase, plătite din bani publici. Aceeași rețetă ca la PSD și PNL: ai carnetul de partid, ai scaunul asigurat. Diferența e doar de etichetă. Dacă la … - România are aproape de două ori mai multe primării decât Japonia, o țară cu 124 de milioane de locuitori. Fără reformă administrativă suntem morți
România se sufocă sub propria administrație. La 19 milioane de locuitori avem 3.181 de primării, adică una la fiecare 6.000 de oameni. Japonia, cu 124 de milioane de locuitori, are doar 1.718 municipalități, ceea ce înseamnă o primărie la 72.000 de locuitori. Diferența este colosală: noi avem de zece ori mai multe instituții locale raportat …
