Ștefan Țintă, baronul roșu de Ialomița, surprins cu un Bentley de 270 de mii de euro și în compania unui important om de afaceri turc
Lux orbitor, prietenii de afaceri dubioase și o cenzură care funcționează cu precizia unui ceasornic. Ștefan Țintă, supranumit „baronul roșu” de Ialomița și actualul președinte PSD Slobozia, a fost recent protagonistul unui episod care arată, încă o dată, prăpastia uriașă dintre declarațiile oficiale ale politicienilor și viața lor reală.
Liderul social-democrat a fost surprins afișându-se cu o aroganță specifică baronilor locali, coborând dintr-un bolid de lux: un Bentley a cărui valoare de piață este estimată la nu mai puțin de 270.000 de euro. Pentru ca tabloul puterii să fie complet, Țintă nu era singur la această paradă a opulenței, ci în compania unui important și influent om de afaceri turc, pentru că tot vorbim de contractele de miliarde din infrastructură care ajung la companiile din fostul imperiu Otoman. O întâlnire care, în mod evident, ridică numeroase semne de întrebare cu privire la interesele economice, posibilele licitații și contractele discutate departe de ochii publicului.
Unde este mașina în declarația de avere?
Problema majoră intervine în momentul în care consultăm documentele oficiale. Bentley-ul de peste un sfert de milion de euro lipsește cu desăvârșire din ultima declarație de avere a șefului PSD Ialomița. Această omisiune crasă sfidează legea integrității și lasă loc unor întrebări legitime pe care instituțiile statului ar trebui să i le pună urgent: Este mașina înregistrată pe numele unor firme de paravan? Reprezintă un „cadou” de la parteneri de afaceri generoși? Sau este pur și simplu o demonstrație de forță a unui om care se crede intangibil?
Cenzura la minut: presa, cumpărată cu un telefon
Imaginile compromițătoare au fost surprinse de trecători și au apărut inițial sub forma unui clip video pe rețelele de socializare, stârnind rapid rumoare și indignare. Însă, minunea a ținut doar câteva zeci de minute.
Clipul a dispărut la fel de brusc cum a apărut, fiind șters de pe platforme, iar subiectul a fost complet ignorat de publicațiile care, în mod normal, ar fi trebuit să bubuie această informație. Această „curățenie” rapidă pe internet dovedește un fapt trist și revoltător: în România anului 2026, presa poate fi în continuare cumpărată, intimidată sau redusă la tăcere cu un singur telefon dat de la sediul partidului.
Cazul lui Ștefan Țintă nu este doar despre o mașină de lux nedeclarată sau despre o întâlnire netransparentă cu un afacerist străin. Este radiografia perfectă a unui sistem feudal în care „baronii” locali operează ca niște vătafi pe propriile moșii, deasupra legii, în timp ce libertatea presei este doar o iluzie scoasă la vânzare pe bani publici sau de partid.
Rămâne de văzut dacă Agenția Națională de Integritate (ANI) sau procurorii vor avea curajul să se autosesizeze în acest caz sau dacă, și de această dată, liniștea a fost deja cumpărată la prețul corect.
