Primarul PNL Marius Măran, în centrul unui dezastru administrativ la Bolvașnița: indemnizații umflate, bani nerecuperați și o contabilitate fără legătură cu realitatea

Administrația condusă de liberalul Marius-Maxim-Daniel Măran la Bolvașnița oferă imaginea unei primării în care regulile financiar-contabile au fost tratate cu superficialitate, mecanismele de control au existat mai mult pe hârtie, iar conducerea și o parte dintre angajați au beneficiat de drepturi salariale stabilite peste limitele legale. Situațiile financiare ale comunei pentru anul 2025 au primit una dintre cele mai severe evaluări posibile: nu oferă o imagine fidelă asupra performanței financiare. În spatele acestei concluzii se află prejudicii cuantificate la cel puțin 134.237 de lei, denaturări contabile de peste 15 milioane de lei și numeroase vulnerabilități care pot ascunde probleme și mai mari.

Marius Măran nu poate invoca lipsa răspunderii. Situațiile financiare au fost aprobate de el în calitate de primar și ordonator principal de credite. Tot el răspunde de organizarea contabilității, administrarea patrimoniului, legalitatea cheltuielilor și funcționarea controlului intern. Cu toate acestea, în explicațiile transmise auditorilor, primarul a susținut că nu a avut cunoștință despre existența unor investiții finalizate, dar nerecepționate. O asemenea apărare ridică o problemă și mai gravă: dacă primarul nu știa ce investiții sunt terminate și ce lucrări nu au fost recepționate, cine administra în realitate patrimoniul comunei?

Primarul și viceprimarul, indemnizații stabilite peste nivelul legal

Una dintre cele mai grave constatări privește chiar veniturile conducerii primăriei. În perioada ianuarie–septembrie 2025, indemnizațiile primarului și viceprimarului au fost calculate folosind salariul minim de 3.300 de lei, deși baza legală aplicabilă era salariul minim de 2.300 de lei, majorat cu 5%.

În urma calculului eronat, indemnizația brută lunară a primarului, cu tot cu majorarea de 20% pentru implementarea proiectelor europene, a ajuns la 15.840 de lei. Viceprimarul a primit 11.880 de lei brut pe lună. Plățile efectuate contrar cadrului legal au produs un prejudiciu de 66.906 lei.

Problema nu s-a oprit aici. În decembrie 2025, conducerea primăriei a aplicat o majorare de 30% pentru implementarea a două proiecte europene, deși procentul legal era de 25%. A rezultat un nou prejudiciu, de 855 de lei. Valoarea este mai mică, dar demonstrează că stabilirea greșită a veniturilor conducerii nu a fost un episod singular.

Autoritățile de control au solicitat verificarea tuturor indemnizațiilor din perioada de prescripție, nu doar a plăților din 2025. Prin urmare, suma finală care trebuie recuperată poate depăși semnificativ prejudiciul identificat până acum.

Salarii peste plafonul legal și pentru angajații primăriei

Indemnizația calculată greșit pentru viceprimar a produs un efect în lanț. În administrația locală, salariile funcționarilor și ale personalului contractual nu pot depăși indemnizația legală a viceprimarului. Cum această indemnizație fusese umflată printr-un calcul nelegal, mai mulți angajați au ajuns să primească venituri peste plafonul permis.

Plățile salariale nelegale acordate personalului însumează 41.465 de lei. Și în acest caz s-a cerut extinderea verificărilor pe întreaga perioadă de prescripție și recuperarea tuturor sumelor achitate nelegal.

Se conturează astfel un sistem în care eroarea privind salariile nu a avantajat numai două persoane din conducere, ci a permis creșterea veniturilor și pentru alți angajați. Rămâne de stabilit cine a întocmit statele de plată, cine a verificat calculele, cine a acordat controlul financiar preventiv și de ce plățile au continuat timp de nouă luni.

Primăria a plătit gunoiul unor persoane, dar nu le-a mai cerut taxa

O altă neregulă privește serviciile de salubrizare. Consiliul Local Bolvașnița stabilise că persoanele fizice și juridice fără contract cu operatorul Brantner Servicii Ecologice trebuie să plătească o taxă specială de trei ori mai mare decât tariful obișnuit.

Primăria a achitat însă facturile pentru deșeurile produse de utilizatorii fără contract, dar nu i-a înregistrat în evidența fiscală, nu a urmărit și nu a încasat taxa stabilită prin hotărârea Consiliului Local. Bugetul comunei a fost prejudiciat, numai pentru eșantionul verificat, cu 25.011,33 lei.

Formularea „eșantion verificat” este esențială, deoarece suma finală ar putea fi mai mare. Administrația trebuie să facă publică lista persoanelor și firmelor pentru care a plătit serviciile de salubrizare fără să încaseze taxa. Trebuie verificat dacă printre beneficiarii acestei pasivități administrative se află rude, apropiați, susținători electorali sau persoane conectate politic la actuala conducere.

Investiții terminate, dar păstrate în acte ca lucrări în curs

Cinci obiective de investiții, în valoare de 238.463,75 lei, erau finalizate și recepționate, dar continuau să apară în contabilitate drept investiții în curs de execuție. Din acest motiv, patrimoniul public și capitalurile proprii ale comunei au fost subevaluate.

În același cont apăreau și investiții terminate înainte de 2025, dar care nu fuseseră recepționate. Primarul Marius Măran a transmis că nu a avut cunoștință despre această situație. Declarația nu îl exonerează, ci arată că la nivelul conducerii nu exista o evidență clară a investițiilor realizate din bani publici.

Administrația trebuie să prezinte lista celor cinci obiective, firmele care au executat lucrările, valorile contractelor, datele finalizării și procesele-verbale de recepție. În cazul investițiilor terminate, dar nerecepționate, trebuie clarificate motivele întârzierii și stabilit dacă degradarea sau imposibilitatea utilizării lor a produs un prejudiciu.

O gaură contabilă de aproape 10,8 milioane de lei

În contul destinat rezervelor din reevaluare era păstrată suma de 10.780.523 de lei, fără ca aceasta să aibă corespondent în valoarea terenurilor și construcțiilor reevaluate. Capitalurile proprii ale comunei au fost astfel supraevaluate cu aproape 10,8 milioane de lei.

Nu vorbim automat despre 10,8 milioane de lei dispărute, ci despre o denaturare contabilă majoră. Problema este însă fundamentală: bilanțul aprobat de primar prezenta o valoare a patrimoniului care nu putea fi susținută prin activele existente.

Într-o administrație în care situațiile financiare ar trebui să arate exact ce deține comuna, ce datorează și ce are de recuperat, apariția unei asemenea sume fără corespondent pune sub semnul întrebării întreaga capacitate a conducerii de a gestiona patrimoniul public.

Peste patru milioane de lei din proiectele europene, evidențiate greșit

Primăria a menținut pe tot parcursul anului 2025 suma de 4.191.436,07 lei drept bani de primit pentru proiecte finanțate din fonduri europene, fără să scadă sumele care fuseseră deja încasate. Creanțele comunei și activele curente au fost astfel supraevaluate cu peste patru milioane de lei.

Înregistrările au fost corectate abia în timpul auditului. Faptul că eroarea a fost remediată nu schimbă realitatea că situațiile financiare aprobate și depuse anterior prezentau informații nereale despre banii pe care comuna îi mai avea de primit.

Patrimoniul comunei nu a mai fost inventariat din 2022

În anul 2025, Primăria Bolvașnița nu a efectuat inventarierea activelor, datoriilor și capitalurilor proprii. Ultima inventariere data din 2022. În lipsa acestei operațiuni obligatorii, nu există suficiente garanții că bunurile trecute în acte există în realitate, că se află în patrimoniul comunei și că au valorile menționate în contabilitate.

Nici reevaluarea terenurilor și construcțiilor nu a fost făcută la termen. Ultima reevaluare fusese realizată în 2021, deși legea impune efectuarea acesteia cel puțin o dată la trei ani.

Mai mult, primăria nu calcula și nu înregistra amortizarea activelor supuse acestui regim. Bunurile erau astfel menținute la valori neactualizate, iar cheltuielile aferente erau subevaluate. În aceste condiții, conducerea comunei nu poate susține credibil că știe cât valorează patrimoniul pe care îl administrează.

Facturi pentru lucrări înregistrate numai când au fost plătite

Patru facturi pentru lucrări de investiții, în valoare totală de 104.208,43 lei, nu au fost înregistrate atunci când a apărut obligația de plată, ci doar în momentul în care primăria le-a achitat.

Procedura poate conduce la ascunderea temporară a datoriilor și la prezentarea unei situații financiare mai bune decât cea reală. Este necesară publicarea celor patru facturi, a contractelor, a firmelor beneficiare și a obiectivelor pentru care au fost executate lucrările.

În paralel, evidența contabilă a taxelor locale nu corespundea cu evidența nominală a contribuabililor. Contabilitatea indica creanțe de 235.344,62 lei, în timp ce lista restanțelor pe contribuabili însuma 225.071 de lei. Diferența nejustificată era de 10.273,62 lei.

Primăria mai păstra în contabilitate și o datorie de 4.000 de lei față de personal, fără documente justificative care să demonstreze existența acesteia. Înregistrarea a fost corectată tot în timpul controlului.

Ajutoare de încălzire plătite fără evidență în registrul de casă

Operațiunile în numerar pentru acordarea ajutoarelor de încălzire nu au fost trecute cronologic în registrul de casă. În lipsa acestei evidențe, nu se poate verifica în mod corespunzător dacă banii au ajuns la toți beneficiarii, dacă sumele plătite corespund documentelor și dacă soldul casieriei este real.

Neregula nu demonstrează singură existența unor beneficiari fictivi sau dispariția banilor, dar creează exact cadrul în care asemenea situații nu pot fi descoperite la timp. Primăria trebuie să publice listele beneficiarilor, statele de plată și documentele prin care poate demonstra că fiecare ajutor a fost achitat.

Situația este cu atât mai problematică deoarece casierul comunei administra numerar și alte valori fără contract de garanție materială și fără constituirea garanției în numerar prevăzute de lege. În cazul producerii unei pagube, recuperarea banilor ar fi fost îngreunată.

Contracte publice încheiate fără control financiar preventiv

La nivelul Primăriei Bolvașnița nu se exercita controlul financiar preventiv propriu asupra contractelor de achiziție și prestări de servicii înainte ca acestea să devină acte juridice.

Aceasta este una dintre cele mai periculoase vulnerabilități identificate. Controlul financiar preventiv trebuie să verifice legalitatea, regularitatea, existența banilor în buget și respectarea destinației fondurilor înainte de asumarea unei obligații. Fără acest filtru, contractele pot fi semnate fără o verificare reală a încadrării bugetare și a condițiilor legale.

Primăria nu avea nici structură proprie de audit intern și nici un acord cu o structură asociativă care să asigure această activitate. Procedurile de control intern existau doar formal, nefiind actualizate, semnate și aplicate efectiv. Practic, administrația condusă de Marius Măran a funcționat fără două dintre cele mai importante mecanisme de verificare internă a cheltuirii banului public.

Bugetul comunei nu a fost prezentat trimestrial Consiliului Local

Primarul nu a prezentat trimestrial, în ședință publică, execuția bugetului pe secțiunile de funcționare și dezvoltare. Consilierii locali și cetățenii nu au avut astfel posibilitatea legală de a analiza periodic veniturile, cheltuielile, eventualele restanțe și necesitatea rectificării bugetului.

Pentru această abatere, primarul a primit doar un avertisment verbal. Sancțiunea este simbolică în raport cu efectul produs asupra transparenței și controlului democratic al bugetului local.

Din USR-PLUS în PNL, iar apoi direct în fruntea primăriei

Marius-Maxim-Daniel Măran nu a fost dintotdeauna liberal. În 2020 a candidat la Primăria Bolvașnița din partea USR-PLUS, obținând 259 de voturi și clasându-se în urma candidaților PSD și PNL. Patru ani mai târziu a schimbat formațiunea și a intrat în cursă sub sigla Partidului Național Liberal.

Mutarea politică s-a dovedit profitabilă. În 2024, Măran a fost candidatul oficial al PNL și a câștigat primăria cu 364 de voturi, învingându-l pe candidatul AUR, care a obținut 214 voturi. Presa locală a prezentat victoria sa drept una a PNL în confruntarea cu administrația PSD care condusese anterior comuna, iar organizația PNL Caraș-Severin îl revendică oficial drept primar liberal.

Susținerea politică oferită de PNL i-a permis lui Măran să transforme o candidatură pierdută sub sigla USR-PLUS într-un mandat de primar. Această susținere aduce însă și răspundere politică. Partidul care l-a promovat și l-a prezentat drept alternativa liberală pentru Bolvașnița trebuie să explice cum se împacă discursul despre administrație performantă cu indemnizațiile nelegale, patrimoniul neinventariat, contractele neverificate preventiv și contabilitatea denaturată cu milioane de lei.

Cel puțin 134.237 de lei de recuperat, dar problemele pot fi mai mari

Prejudiciile cuantificate până în prezent însumează cel puțin 134.237,33 lei: 66.906 lei din indemnizațiile primarului și viceprimarului, 855 de lei din majorarea nelegală acordată în decembrie, 41.465 de lei din salariile personalului care au depășit plafonul legal și 25.011,33 lei din taxele de salubrizare neîncasate.

Separat, situațiile financiare conțin denaturări contabile de peste 15 milioane de lei. Acestea nu reprezintă automat bani dispăruți, dar demonstrează că bilanțul comunei nu reflecta corect patrimoniul, creanțele, datoriile și rezultatul financiar.

Sumele finale pot crește după verificarea întregii perioade de prescripție, a tuturor angajaților, a tuturor utilizatorilor fără contract de salubrizare și a investițiilor finalizate, dar nerecepționate. Conducerea primăriei are obligația să stabilească întinderea completă a prejudiciilor, să recupereze banii și să dispună măsuri împotriva persoanelor responsabile.

Marius Măran a câștigat Primăria Bolvașnița promițând o alternativă la vechea administrație. La puțin timp de la preluarea mandatului, documentele oficiale descriu însă o instituție cu salarii calculate nelegal, evidențe contradictorii, patrimoniu neverificat, facturi înregistrate cu întârziere, numerar imposibil de urmărit complet și contracte lipsite de control financiar preventiv.

Nu mai vorbim despre o eroare izolată, ci despre un sistem administrativ în care aproape fiecare mecanism important de verificare a banului public a funcționat defectuos sau nu a funcționat deloc. Iar pentru această situație trebuie să răspundă atât primarul, în calitate de ordonator principal de credite, cât și partidul care l-a susținut și l-a instalat în fruntea comunei.