Presa franceză: O sinucidere politică. Cum au sabotat socialiștii redresarea economică a României

Analiză a publicației franceze Le Point, via Rador: PSD a răsturnat guvernul pro-european aliindu-se cu extrema dreaptă. O sinucidere politică ce pune în pericol 10 miliarde de euro din fonduri europene. Zece luni și douăsprezece zile a rezistat coaliția pro-europeană aflată la putere în România. Socialiștii au ales marți să dea jos guvernul premierului Ilie Bolojan, unindu-se cu partidul AUR (Alianța pentru Unitatea Românilor) al lui George Simion, principala mișcare de extrema dreaptă a țării.

Ilie Bolojan (57 de ani), nu a moștenit o sarcină ușoară: a condus o coaliție cvadripartită pro-europeană începând cu 23 iunie 2025, în timp ce țara se confrunta cu cea mai gravă criză a finanțelor publice din Uniunea Europeană. Guvernul începuse redresarea țării prin reducerea deficitului de la 9,3% la 7,9% din PIB. Primele rezultate erau vizibile.

Însă socialiștii au preferat să părăsească guvernul, văzându-și baza electorală în scădere. Pe 23 aprilie au trântit ușa, după care au depus această moțiune de cenzură, unindu-și forțele cu AUR, după ce Ilie Bolojan a refuzat să demisioneze. „Acum zece luni am acceptat această poziție și m-am confruntat cu o situație dificilă în care a trebuit să fac ce era corect. Nu ce era popular, ci ce era necesar”, a argumentat Bolojan după vot.

El a calificat moțiunea de cenzură drept „falsă” și „cinică” și i-a provocat pe membrii parlamentului: „Poate cineva să spună cum va funcționa România de mâine? Aveți un plan? Poate că plec, dar problemele grave ale acestei țări rămân. Nu pleacă cu mine”.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, solicită acum „formarea rapidă a unui nou guvern”. „Vrem să menținem această coaliție în ansamblu”, afirmă el. George Simion, vorbind în numele AUR, a salutat pe reţeaua de socializare X „sfârșitul a zece luni în care așa-zișii pro-europeni nu au adus decât taxe, război și sărăcie”. El își dorește alegeri parlamentare anticipate pentru a-și încerca din nou norocul după înfrângerea suferită împotriva lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din mai 2025.

Dar președintele a exclus orice alegeri anticipate și a anunțat deschiderea negocierilor. El a început consultările informale inițiale miercuri, 6 mai, în vederea formării unui nou guvern pro-european, considerând că există un „consens între partidele pro-occidentale cu privire la principalele direcții ale viitorului României”. Ilie Bolojan rămâne prim-ministru interimar deocamdată, cu puteri limitate, până la formarea unui nou guvern.

PSD, arhitectul propriei crize

Primul lider român care a vizitat palatul prezidențial a fost Dominic Fritz, președintele Uniunii Salvați România (USR), care l-a informat pe șeful statului că exclude orice revenire la o coaliție cu PSD. PNL, partid tradițional de dreapta, și USR, partid reformist, au decis împreună să treacă în opoziție, invitând PSD și AUR să formeze următorul guvern. Liderul UDMR (partidul minorității maghiare din România), Kelemen Hunor, a pledat pentru reconstituirea vechii coaliții cu un prim-ministru „acceptabil pentru toate partidele și rivalul niciunuia”.

Criza finanțelor publice din România nu a apărut de nicăieri – iar principalul său arhitect nu este altul decât PSD însuși. Sub guvernele succesive dominate de socialiști țara a trăit pe credit: măriri de pensii, majorări salariale în sectorul public, subvenții masive la energie în timpul crizei din 2022, toate finanțate prin împrumuturi, într-un context de alegeri repetate frecvent.

În 2024, anul tuturor alegerilor (locale, europene, parlamentare și prezidențiale), coaliția PSD-PNL a împins deficitul la 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a cumpăra pacea socială și a-şi asigura victoria la urne. Datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 63% la sfârșitul anului 2024. Plățile de dobânzi la datorie aproape s-au dublat în patru ani.

FMI trage un semnal de alarmă

Diagnosticul Fondului Monetar Internațional (FMI), emis în septembrie 2025, este fără echivoc: traiectoria datoriei este „nesustenabilă”. Chiar și cu implementarea completă a programului de consolidare al lui Bolojan, deficitul ar ajunge doar la 5% din PIB în 2030 – departe de cel de 3% cerut de normele europene.

Ajustări suplimentare ar fi necesare până în 2031. FMI indică de asemenea o slăbiciune structurală cronică: veniturile fiscale ale României sunt printre cele mai mici din UE, insuficiente pentru a finanța servicii publice de nivel european. Pe scurt, România trebuie și să cheltuiască mai puțin, și să colecteze mai mult, iar acest lucru trebuie să continue ani la rând. Tocmai acest proces l-a oprit PSD.

Criza politică din România nu poate fi înțeleasă doar prin prisma finanțelor publice. România este o țară cu 19 milioane de locuitori, membră NATO și se învecinează cu Ucraina, cu care are o graniţă de 650 de kilometri. Stabilitatea ei contează dincolo de granițele sale.

În acest context trebuie să recitim episodul din noiembrie 2024: alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională după ce un candidat de extrema dreaptă necunoscut anterior, Călin Georgescu, a ieșit învingător în primul tur, purtat de o umflare a votului pe TikTok, despre care serviciile de informații au stabilit că a rezultat dintr-o campanie de interferență rusească.

TikTok, interferențe și democrație fragilă

Este prima dată în istoria Uniunii Europene când alegeri naționale au fost anulate din acest motiv. Alegerile prezidențiale, organizate din nou în mai 2025, au adus victoria primarului Bucureștilor, Nicușor Dan, un candidat pro-european, împotriva lui George Simion – același care, împreună cu PSD, tocmai a răsturnat guvernul format în această perioadă.

Instabilitatea creată de această moțiune de cenzură nu e prin urmare doar bugetară. Ea slăbește o verigă din est a arhitecturii de securitate europeană, chiar în momentul în care această arhitectură e supusă unei presiuni maxime. Moneda națională, leul, a atins un nivel minim istoric în zilele premergătoare votului. Aproximativ treizeci de ONG-uri i-au cerut Partidului Socialiștilor Europeni să excludă PSD din rândurile lui.

Însă, potrivit lui Iratxe Garcia Perez, șefa grupului social-democraților din Parlamentul European, PSD nu este răspunzător. „Nu PSD a rupt coaliția pro-europeană; comportamentul unilateral al prim-ministrului Bolojan și lipsa de dialog au făcut imposibilă guvernarea”, a declarat ea săptămâna trecută la Strasbourg. „PSD a fost și rămâne întotdeauna garantul stabilității și al traiectoriei europene a României. Susținerea unei moțiuni de neîncredere atunci când un guvern nu mai respectă acordurile de coaliție și ignoră prioritățile sociale ale cetățenilor nu este ipocrizie, este responsabilitate democratică”.

România trebuie să implementeze reforme până pe 31 august pentru a debloca aproape 10 miliarde de euro din fondurile europene. Numărătoarea inversă a început. Fără un guvern în exerciţiu.