Marina militară rusă se va dota cu arme nucleare hipersonice și cu drone submarine nucleare
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat – duminică, la Sankt-Petersburg – că Marina militară rusă va fi dotată cu arme nucleare hipersonice şi cu drone submarine nucleare, acestea – potrivit Ministerului Apărării rus – fiind în faza finală de testare, informează Reuters şi EFE.
Putin, care afirmă că nu ar dori o cursă a înarmărilor, a evocat deseori o nouă generaţie de arme nucleare ruseşti care – potrivit lui – sunt fără analogie în prezent şi pot lovi aproape peste tot în lume. Unii experţi occidentali se întreabă totuşi cât de avansate ar fi acestea.
Noile arme, dintre care unele nu au fost încă desfăşurate, cuprind drona nucleară subacvatică Poseidon, concepută pentru a fi transportată de submarine şi rachetă de croazieră hipersonică Zircon, care poate fi desfăşurată pe nave de suprafaţă.
Combinaţia între viteză, manevrabilitate şi altitudine a rachetelor hipersonice, capabile să depăşească de peste cinci ori viteza sunetului, le face dificil de urmărit şi de interceptat.
Capacităţile Forţelor navale ruse vor creşte şi marina militară va primi 40 de noi nave în acest an, a afirmat Putin într-un discurs susţinut la Sankt-Petersburg, cu ocazia unei defilări navale anuale de Ziua Marinei ruse în care au fost prezentate cele mai avansate nave, submarine nucleare şi aparate din aviaţia navală ale Rusiei.
El nu a precizat când vor intra în funcţiune noile arme hipersonice, dar a sugerat că această zi se apropie.
„Desfăşurarea generalizată a tehnologiilor digitale avansate care nu au egal în lume, inclusiv sisteme de atac hipersonice şi drone submarine vor conferi flotei avantaje unice şi îi vor creşte capacităţile de luptă”, a spus Putin.
În acelaşi discurs, preşedintele rus a mulţumit forţelor navale pentru serviciul lor „impecabil” adus Rusiei, subliniind că marina rusă apără de „mai bine de trei secole” suveranitatea” ţării.
Anterior, şeful statului rus a trecut în revistă mari nave de război aflate în portul Kronstadt din Golful Finlandei.
La parada navală din Sankt-Petersburg au participat 46 de ambarcaţiuni, 42 de avioane şi peste 4.000 de militari.
Săptămâna aceasta, Putin a promis că va continua ambiţiosul program rusesc de construire a navelor de război, în timpul unei ceremonii de lansare a construirii a şase nave noi la trei şantiere navale, pe care le-a prezidat printr-o teleconferinţă din Crimeea, anexată de la Ucraina în 2014.
„În ultimii opt ani, flota a primit peste 200 de nave, corvete şi vase de diferite tipuri. Trebuie să respectăm în mod constant programul de armament al statului, astfel încât până în 2027 mai mult de 70% din navele marinei ruse să fie noi „, spusese Putin în Crimeea, unde a participat la lansarea construirii a două nave la şantierul din Kerci.
Într-o declaraţie separată, publicată duminică de agenţiile de presă ruse, Ministerul Apărării rus a afirmat că testările submarinului „Belgorod” capabil să transporte drone Poseidon sunt în curs de desfăşurare, iar testarea rachetei hipersonice Zircon este aproape finalizată.
„Lucrările se desfăşoară cu succes pentru a crea sisteme de arme moderne pentru marină”, conform ministerului.
Anul trecut, Putin a ameninţat cu desfăşurarea rachetelor hipersonice pe nave şi submarine care s-ar putea disimula în afara apelor teritoriale americane dacă SUA decid să-şi desfăşoare rachete nucleare cu rază intermediară de acţiune în Europa.
Washingtonul nu a desfăşurat astfel de rachete în Europa, dar Moscova se teme că ar putea să o facă.
Ziua Marinei este sărbătorită anual în Rusia în ultima duminică a lunii iulie.
În afară de Sankt-Petersburg, defilări cu această ocazie au loc şi în alte porturi ale marinei ruse, la care participă circa 250 de nave şi aproximativ 15.000 de militari.
Sursa: www.g4media.ro
- Schimbările la plata pensiilor private: Sindicatele și patronatele, front comun împotriva dublei impozitări: „Ni se pare absurd”
„Acești bani ai oamenilor care merg către niște firme private, au randament extraordinar, de ce mai trebuie impozitați dacă omul vrea să-și ia o anumită sumă? Că e 25%, că e 35% că e 15% e altă discuție. Mi se pare puțin absurd să-l mai impozitezi pe diferență, după ce ai folosit acei bani atâția … - Ion Cristoiu: „Ucraina, o ţară care trăieşte foarte bine pe banii noştri”
Marius Tucă a punctat faptul că Ucraina se confruntă cu o oboseală generală în rândul populației privind conflictul de lungă durată, menționând un sondaj recent care arată că peste 60% dintre ucraineni sunt sătui de război. „Un ultim sondaj făcut arată că mai mult de 60% dintre ucraineni s-au săturat de război” , spune Tucă. … - AUR critică măsurile fiscale din Pachetul 2 și anunță o moțiune de cenzură
Reprezentanții AUR critică măsurile din Pachetul 2 pe care Guvernul intenționează să îl promoveze până la sfârșitul acestei luni. Potrivit liderilor AUR, guvernul nu e pregătit să corecteze deficitul bugetar, iar declarațiile legate de o posibilă intrare în incapacitate de plată au înrăutățit situația. AUR intenționează să depună din nou moțiune de cenzură dacă guvernul … - Gheorghe Piperea (AUR): Statul e complice cu multinaţionalele, în timp ce povara austerităţii este pusă doar pe umerii cetăţenilor români
Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a explicat schema prin care multinaționalele scot miliarde de euro din România, fără să plătească niciun ban, în complicitate cu decidenții politici, care nu au transpus în legislația românească o directivă europeană. Dacă aceasta ar fi implementată, gradul de colectarea a banilor în buget ar crește, fără să afecteze puterea de … - Marius Lulea (AUR): Programul „Anghel Saligny” trebuie să continue. Marea majoritate a localităților au în continuare străzi de pământ, piatră, fără trotuare și trăim ca în Evul Mediu
Programul „Anghel Saligny” trebuie să continue, iar continuarea tăierii din investiţii reprezintă o catastrofă pentru România, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreşedintele AUR, transmite Agerpres. „Poziţia partidului AUR este una categorică – programul „Anghel Saligny” trebuie să continue. Este nevoie să ajutăm comunităţile locale, care sunt subfinanţate. 20% din locuinţele din România nu au acces la …
