Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București comentează proiectul privind uniforma obligatorie: „Trebuie să fii naiv să-ți imaginezi că va rezolva problema”

Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, Andreea Bodea, a comentat, vineri, scandalul din spațiul public legat de introducerea uniformelor obligatorii. Profesoara spune că acest lucru nu va rezolva problema bullying-ului din școli și că o astfel de măsură ar fi greu de aplicat, mai ales în marile orașe. În schimb, ea susține introducerea unui cod vestimentar stabilit de fiecare școală împreună cu elevii și părinții, cu reguli și sancțiuni clare pentru cei care nu îl respectă.

Ce spune directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, Andreea Bodea

„Trebuie să fii naiv să-ți imaginezi că o uniformă, cât sunt eu pentru disciplină și pentru rigoare, uniformă, fie ea și minunată, fie ea cum vreți dumneavoastră, va rezolva problema bullying-ului. Au spus-o și alții, subscriu și eu la această idee. Nu așa. Bullying-ul atinge cote alarmante. Pentru cei care sunt lucrători în școală, ca noi, noi știm despre ce vorbim. Nu o să rezolve niciun fel de problemă. Asta este clar”, a declarat Andreea Bodea, vineri, la Digi24.

Directoarea Colegiului „I.L. Caragiale” consideră însă că respingerea uniformei obligatorii nu înseamnă că elevii ar trebui să poată veni la cursuri îmbrăcați oricum. În opinia sa, introducerea unei uniforme la nivel național ar fi în prezent greu de pus în practică, mai ales în mediul urban.

„Asta nu înseamnă că elevii trebuie să vină la școală îmbrăcați cum vor ei. Personal, mă îndoiesc că în România, mai ales în zona urbană și în zona mare urbană, se va putea implementa într-un viitor apropiat sau într-un viitor mediu apropiat uniforma aceasta, chiar dacă ar fi gratuită, să spunem. Nu o vor purta elevii, din varii motive. Asta este un aspect”, a spus Bodea.

Ea leagă actuala controversă și protestul anunțat de elevi de faptul că, în opinia sa, problema ținutei și a disciplinei școlare a fost ignorată timp de ani de zile.

„Alt aspect este: s-a ajuns în acest punct, iată, cu acest protest al elevilor, pentru că această problemă a ținutei și a disciplinei, căci lucrurile sunt legate, a fost neglijată, deși s-au tras semnale de alarmă de ani buni”, a spus aceasta.

Bodea consideră că momentul în care uniforma școlară ar fi putut fi reintrodusă cu relativă ușurință a trecut, dar insistă că școlile au nevoie de reguli privind vestimentația. „Poate, acum 20 de ani, ideea de a reveni la uniformă ar fi fost agreată. Acum este imposibil. Dar ceea ce este clar este că ceva trebuie făcut. E suficient să intri într-o curte de liceu, eu vorbesc acum de București, ca să te îngrozești. Și nu are legătură neapărat cu posibilitățile financiare ale familiei. Sunt copii din toate mediile care vin îmbrăcați complet nepotrivit la școală.”

„Aceasta este ținuta: decență și bun-simț”

În locul unei uniforme impuse tuturor elevilor prin lege, directoarea propune ca fiecare unitate de învățământ să își stabilească propria ținută standard sau propriul cod vestimentar, după consultarea elevilor și părinților.

„Aici lucrurile se rezolvă simplu. Cu o ținută standard agreată de fiecare școală, un cod vestimentar, cum doriți să-i spuneți, evident, cu consultarea și a părinților, și a elevilor”, declară ea.

Directoarea susține că regulile ar trebui să fie simple și să existe consecințe clare atunci când sunt încălcate. Ea a dat ca exemplu o ținută standard formată din cămașă albă și pantaloni, blugi, fustă sau sarafan de culoare închisă.

„Aceasta este ținuta: decență și bun-simț. Două noțiuni de care se feresc părinții, adică lucrurile de acolo pleacă. Și ce se întâmplă dacă tu nu ai venit concret, să vorbim concret, că suntem sătui cu toții de proceduri stufoase? Nu ai venit în ținuta standard, pe care ai agreat-o și tu, ca elev, în această școală, când ți-ai ales această școală. De exemplu, la trei atenționări legate de ținută, ai pierdut un punct la purtare pe loc, fără comisii, avertismente. Dacă în continuare, data viitoare, mai pierzi un punct”, susține directoarea liceului.

Bodea consideră că legarea respectării codului vestimentar de nota la purtare ar determina elevii să respecte regulile. „În momentul acela în care ajungem și umblăm la nota la purtare, care înseamnă pierderea bursei, Doamne ferește, înseamnă repetenție, o să vedeți că, ușor-ușor, vor veni la școală, că vor, că nu vor, într-o ținută decentă, într-o ținută, cum să spun, vorbim despre bun-simț. Până la urmă, un regulament ar trebui să conțină aceste două noțiuni: decență și bun-simț”, spune ea.

Proiectul privind uniformele obligatorii a trecut de Senat

Declarațiile vin în contextul controversei provocate de proiectul de lege care introduce obligativitatea uniformelor școlare în învățământul preuniversitar. Senatul a adoptat luni inițiativa cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Proiectul modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și prevede că elevii ar urma să se prezinte la cursuri în uniforma stabilită prin regulamentul școlii.

Modelele și elementele uniformei ar urma să fie stabilite de consiliul de administrație al fiecărei școli, cu acordul reprezentanților părinților. Proiectul prevede, de asemenea, gratuități sau subvenții pentru achiziționarea uniformelor, în funcție de situația familiilor. Inițiativa a ajuns la Camera Deputaților, for decizional.

Proiectul a provocat reacția organizațiilor elevilor. Consiliul Național al Elevilor a anunțat pentru luni un protest la nivel național, în cadrul căruia elevii sunt îndemnați să vină la școală îmbrăcați în negru. Asociația Elevilor din București și Ilfov s-a pronunțat, de asemenea, împotriva obligativității uniformelor și a cerut reevaluarea priorităților din educație.

Și liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a declarat vineri împotriva proiectului și a anunțat că le va cere deputaților formațiunii să voteze împotrivă. El susține că decizia privind uniformele ar trebui luată de fiecare comunitate școlară, elevi, părinți și profesori, și nu impusă printr-o lege la nivel național.