Reciclarea corupților din justiție! Cristina Chiriac, propunerea pentru procuror general al României, conduce structura DNA care a avut printre cele mai slabe rezultate, în 2025

Cristina Chiriac conduce DNA Iași din 2022, unde, în ultimul an, cei 8 procurori au întocmit 3 rechizitorii și 8 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Ea a avansat rapid, în 2015, la DIICOT și apoi DNA, după cinci ani de activitate la parchetele de pe lângă judecătoriile din Bârlad și Vaslui. Totodată, ea e acuzată că a ținut la sertar înregistrările care surprindeau abuzurile sexuale ale fostului episcop de Huși, acuzații despre care nu a făcut nicio declarație până acum.

• Actualul șef al Cristinei Chiriac, Marius Voineag, este propunerea ministrului Justiției pentru funcția de adjunct al procurorului general al României. 

„Doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu”, a motivat ministrul Justiției Radu Marinescu nominalizarea Cristinei Chiriac la Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Cristina Chiriac a fost numită procuror de președintele Traian Băsescu în anul 2012, debutând la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad. 

După trei ani de activitate la parchetele locale din Bârlad și Vaslui, în 2015, ea a făcut un salt direct la DIICOT, structura teritorială din Vaslui. 

În ierarhia profesională, următorul parchet în grad al unui procuror este cel de pe lângă Tribunal. Cristina Chiriac nu a activat niciodată la un parchet de pe lângă tribunal. 

După ce a ajuns la DIICOT, în același an 2015, Cristina Chiriac a fost delegată la DNA, serviciul teritorial Iași. 

Episodul Onilă: Acuzată că a ținut la sertar probe

Cristina Chiriac a fost acuzată că în 2017, atunci când a instrumentat un dosar de șantaj, în care victimă era fostul episcop al Hușilor, Cornel Onilă, ea nu a predat probele video care îl surprindeau pe episcop în timp ce întreținea relații sexuale cu elevii de la seminar și nu a disjuns cauza către parchetul care avea competentă în soluționarea faptelor de abuz sexual.

Ancheta care a dus la condamnarea lui Onilă a fost redeschisă după trei ani, în urma unei investigații de presă documentată de jurnaliștii platformei independente Să fie lumină.

Împotriva Cristinei Chiriac, a fost depusă o plângere de către un fost polițist judiciar din cadrul DNA Iași, care o acuza de omisiunea sesizării și favorizarea infractorului, însă fără nicio urmare.

Până acum, șefa DNA Iași nu a ieșit niciodată public pentru a răspunde acuzațiilor. 

Rezultatele obținute la DNA Iași 

Ministrul Justiției a mai argumentat în motivarea deciziei de nominalizare la șefia Parchetului General că procuroarea Chiriac „demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală”.

În comunicatul Ministerului Justiției, Radu Marinescu a mai vorbit în cazul Cristinei Chiriac și despre „capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională”.

Ultimul raport al DNA privind activitatea procurorilor anticorupție arată că structura teritorială Iași, condusă de Cristina Chiriac a înregistrat printre cele mai slabe rezultate din țară. 

 În 2025, structura teritorială Iași a avut de soluționat 289 de dosare, din care 102 au fost soluționate (incluzând declinările și reuniri de dosare). 

Din totalul dosarelor soluționate de procurorii DNA din Iași, doar 3 s-au finalizat cu trimiteri în judecată prin rechizitoriu iar 8 cu acorduri de recunoaștere a vinovăției. 

„Ponderea rechizitoriilor/acordurilor de recunoaștere a vinovăției emise în anul 2025 raportat la numărul celorlalte soluţii emise pe fondul cauzei a fost de 13,4%, faţă de un procent de 36,9% al anului 2024, rezultând un indice de scădere a randamentului şi de atingere a obiectivelor propuse”, se arată în raportul DNA.

La structura DNA Iași, pe lângă Cristina Chiriac, își mai desfășoară activitatea alți șapte procurori. 

Ce a atras atenția în declarația sa de avere: 1 milion de euro 

Cristina Chiriac a scris în declarația de avere, completată în anul 2024, că are deschise 13 conturi de economii, atât în lei, cât și în dolari sau în euro. Într-unul dintre conturi, deschis în 2022, ea a consemnat în 2024 că deține 1 milion de euro. 

Suma nu se regăsește în declarația de avere depusă în anul 2023. 

HotNews a contactat-o pe judecătoarea Cristina Chiriac pentru un punct de vedere, însă aceasta nu a răspuns. 

Surse din DNA au precizat că, de fapt, ar fi vorba despre o eroare de redactare a procurorului. Declarațiile de avere sunt acte oficiale care intră sub incidența legii. 

Cristina Chiriac este căsătorită cu judecătorul Adrian Chiriac, vicepreședinte al Curții de Apel Iași. Cei doi dețin un apartament în Iași și cote parte din moștenirea unor terenuri și proprietăți ale părinților în județul Vaslui.

Potrivit declarații de avere publicate în 2024, Cristina Chiriac a avut în 2023 venituri totale din salariu și diferențe provenite din hotărâri judecătorești în cuantum de 316.083 de lei.

Tandemul Voineag-Chiriac

Marius Voineag, actualul șef DNA, este nominalizarea ministrului Justiției pentru funcția de adjunct al procurorului general al României. Voineag a fost singurul candidat pentru această funcție, iar la interviu, strategia sa de management a avut similitudini cu cea a Cristinei Chiriac.

Una dintre prioritățile celor doi a fost promovarea justiției negociate. Voineag a declarat, la interviu, că acordurile de recunoaștere a vinovăției trebuie să fie o prioritate națională, deoarece presupun cheltuieli mai mici, iar cauzele se soluționează rapid.

Fost adjunct al Secției urmăriri penale și criminalistică din Parchetul General și al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din DIICOT, Voineag a ajuns la șefia DNA în 2023, la propunerea fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu.

Mandatul lui Marius Voineag a fost marcat mai multe controverse. El a fost acuzat că la scurt timp după instalarea în funcție a dat un ordin procurorilor din subordine să-i comunice ordonanțele prin care erau admise măsurile de supraveghere în dosare. 

Acuzat de presiuni

Un procuror DNA a declarat pentru HotNews, la sfârșitul anului trecut, că decizia respectivă a fost una fără precedent și că, deși erau șocați, s-au conformat ordinului. Voineag s-a apărat dând exemplul unui ordin dat anterior de Laura Codruța Koveși, care viza doar aspecte de ordin administrativ, adresa de înaintare a referatelor, nu și ordonanțele.

În documentarul Recorder „Justiție capturată” , mai mulți procurori au acuzat că Marius Voineag a blocat anchete penale care vizau dosare de mare corupție și le-a cerut să raporteze personal către acesta aproape fiecare pas important din anchetă.

Procuroarea Laura Deriuș a vorbit și ea despre presiunile în dosare în mandatul lui Marius Voineag la conducerea DNA.  

Marius Voineag a revocat-o pe procuroarea Deriuș din funcție, invocând că nu a soluționat niciun dosar timp de un an.

Viorel Cerbu, procurorul propus de ministrul Justiției pentru conducerea DNA, a explicat în interviul din fața comisiei, că în DNA pot exista situații când un procuror culege roadele muncii după un an, dată fiind complexitatea unor dosare.

Laura Deriuș a afirmat în interviul pentru HotNews că avea în lucru cel mai mare dosar din DNA, cu peste 70 de inculpați. În plus, avea 15 dosare soluționate cu clasare, însă soluțiile erau temporizate de șeful secției.