Parchetul General avertizează că proiectul noii legi a salarizării poate destabiliza grav sistemul judiciar: „Atingeri grave statutului magistratului”

Ministerul Public a transmis, marți, 2 iunie 2026, Ministerului Justiției un punct de vedere critic față de proiectul noii Legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, avertizând că prevederile propuse pot afecta statutul magistratului și garanțiile financiare asociate independenței sistemului judiciar.

Potrivit documentului, Ministerul Public consideră că proiectul riscă să producă efecte majore nu doar asupra procurorilor, ci și asupra celorlalte categorii profesionale care își desfășoară activitatea la nivelul parchetelor.

Acuzații de diminuări salariale și lipsă de predictibilitate

Ministerul Public susține că proiectul de lege conține dispoziții care ar diminua drepturile salariale ale personalului încadrat după intrarea în vigoare a noii legi și ar afecta predictibilitatea veniturilor procurorilor aflați deja în funcție.

Instituția atrage atenția că modul de calcul al indemnizației de încadrare sau al salariului de bază, raportat la valoarea de referință și la coeficienții prevăzuți în anexele legii, nu ar conține suficiente garanții împotriva arbitrariului.

La aceste elemente se adaugă sporul pentru condiții de muncă și o așa-numită „diferență salarială tranzitorie”, calculată ca diferență între drepturile salariale aflate în plată și cele rezultate potrivit noii legi. Ministerul Public susține însă că această formulă ar putea genera insecuritate și impredictibilitate în privința veniturilor.

„Diferența salarială tranzitorie” ar crea discriminări între magistrați

Una dintre principalele critici formulate vizează instituirea diferenței salariale tranzitorii. Ministerul Public susține că această măsură ar produce situații discriminatorii între persoane aflate în aceeași familie profesională.

Astfel, procurorii și ceilalți angajați ai parchetelor care vor fi încadrați, promovați sau vor ocupa funcții de conducere după intrarea în vigoare a legii ar urma să fie remunerați potrivit noilor reguli, fără să beneficieze de diferența salarială tranzitorie.

Aceeași problemă ar apărea și în cazul celor cărora le expiră mandatele de conducere sau al celor care îndeplinesc condițiile pentru trecerea într-o altă treaptă de salarizare. Ministerul Public susține că o asemenea soluție ar contraveni jurisprudenței Curții Constituționale privind salarizarea discriminatorie a personalului din justiție.

Risc de demotivare și plecări din sistem

Ministerul Public avertizează că aplicarea acestor prevederi ar putea destabiliza resursele umane din sistemul judiciar.

Potrivit punctului de vedere transmis Ministerului Justiției, efectele posibile ar fi scăderea atractivității profesiei pentru absolvenții de studii juridice, demotivarea personalului în funcție de a ocupa funcții de conducere sau de a promova și chiar creșterea riscului ca unii profesioniști să părăsească sistemul.

Instituția arată că aceste efecte ar fi contrare chiar unuia dintre obiectivele declarate ale proiectului de lege, respectiv atragerea, motivarea și menținerea profesioniștilor în sistemul public.

Critici privind salarizarea specialiștilor IT și a polițiștilor judiciari

Ministerul Public reclamă și o discrepanță în salarizarea specialiștilor și specialiștilor IT din parchete, raportat la întreaga familie ocupațională „Administrație”, în care este inclus aparatul administrativ cu specific informatic.

O altă problemă semnalată privește ierarhizarea agenților și ofițerilor de poliție judiciară. Potrivit Ministerului Public, proiectul ar crea o situație anormală în care agenții de poliție judiciară ar urma să beneficieze de un salariu de bază mult mai mare decât cel al ofițerilor de poliție judiciară.

Instituția susține că această formulă contrazice ierarhia funcțiilor, în condițiile în care funcția cu grad inferior, cea de agent de poliție judiciară, ar ajunge să fie salarizată într-un cuantum mai mult decât dublu față de funcția cu grad superior, cea de ofițer de poliție judiciară.

Ce modificări cere Ministerul Public

Punctul de vedere transmis Ministerului Justiției include și propuneri de modificare și completare a proiectului.

Printre acestea se numără valorificarea activității care depășește 25 de ani vechime în funcție, creșterea diferențelor salariale între gradele profesionale, diferențierea mai clară între funcțiile de execuție și cele de conducere și instituirea unor garanții împotriva diminuării anuale a drepturilor salariale ale personalului din sistemul judiciar.

Ministerul Public mai cere luarea în calcul a deplasărilor în interes de serviciu pentru efectuarea actelor de urmărire penală în alte localități, precum și salarizarea specialiștilor din Ministerul Public în funcție de vechimea în funcție și vechimea în muncă.

Avertisment final: risc pentru statul de drept

În concluzia documentului, Ministerul Public susține că, fără preluarea obiecțiilor formulate și fără modificarea proiectului, noile prevederi riscă să destabilizeze „în mod grav și iremediabil” sistemul judiciar.

Instituția avertizează că efectele nu s-ar limita la nivelul veniturilor personalului din parchete, ci ar putea avea consecințe asupra funcționării statului de drept.