Liderii europeni se reunesc luni în Germania pentru a discuta securitatea strategică și viitorul energetic al Mării Nordului. Summitul de la Hamburg stă sub semnul amenințărilor hibride rusești și al interesului manifestat de Donald Trump pentru Groenlanda. Participanții caută soluții pentru a accelera independența energetică a continentului într-un context geopolitic tot mai tensionat.
Viitorul teritoriului autonom danez, râvnit de Washington, nu figurează oficial pe ordinea de zi a summitului internaţional al Mării Nordului. Evenimentul este organizat la Hamburg. Este a treia ediţie a unui forum creat în urma războiului din Ucraina. Scopul este limitarea dependenţei energetice a Europei, în special faţă de Rusia.
Dar subiectul, precum şi problema Arcticii, ar trebui să fie abordate. Acest lucru se va întâmpla având în vedere prezenţa reprezentanţilor Danemarcei şi Norvegiei.
„Având în vedere componenţa reuniunii, sunt sigur că securitatea în nordul îndepărtat va fi, de asemenea, în atenţia participanţilor”. Declarația a fost făcută vineri de Steffen Meyer, purtătorul de cuvânt al cancelarului Friedrich Merz. Se va discuta despre dezvoltarea energiei offshore şi „securitatea în Marea Nordului”, a adăugat el.
Participanți și presiuni internaționale
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen, în vizită vineri în Groenlanda, reprezentanţi ai Islandei, ai Comisiei Europene şi ai NATO vor fi prezenţi.
Şefii de guvern din Norvegia, Ţările de Jos, Irlanda, Belgia, Luxemburg și oficiali din Franța și Marea Britanie și-au confirmat participarea.
La forumul de la Davos, preşedintele american şi-a retras ameninţarea de a cuceri Groenlanda cu forţa. El a anunţat un „cadru de acord” cu aliaţii săi din NATO.
Însă europenii rămân vigilenţi faţă de Donald Trump. Acesta afirmă că doreşte să protejeze această imensă insulă de Rusia şi China.
„Va trebui să acordăm o atenţie sporită tuturor părţilor teritoriului european al NATO. Acest lucru vizează în primul rând nordul”, a declarat joi cancelarul Friedrich Merz.
El a făcut referire la summitul de la Hamburg, unde se va discuta despre „securitatea maritimă”.
Provocările sectorului energetic offshore
Liderul german doreşte ca Marea Nordului să devină „cel mai mare rezervor mondial de energie curată”. Acesta are o „importanţă capitală pentru o Europă puternică din punct de vedere economic, sigură şi independentă”.
Europenii doresc să accelereze dezvoltarea energiei eoliene offshore. Este o provocare industrială colosală pentru decarbonizarea continentului.
Summitul va aborda situaţia „actualmente dificilă” a sectorului offshore. Provocările sunt numeroase: lipsa investiţiilor, coordonarea slabă, materiile prime costisitoare și concurenţa chineză. Se adaugă și cruciada lui Donald Trump împotriva turbinelor eoliene. Fără eforturi suplimentare, obiectivul de 120 GW pentru 2030 nu va fi atins.
Amenințarea atacurilor hibride rusești
Marea Nordului este, de asemenea, ţinta unor atacuri hibride atribuite Rusiei. Cargourile ruseşti „spioane” sunt suspectate că se apropie de infrastructuri strategice. Acestea vizează parcuri eoliene, conducte de gaz şi cabluri de comunicaţii pentru a furniza informaţii Moscovei.
În Germania, zborurile cu drone deasupra infrastructurilor sensibile s-au înmulţit.
„Este bine că aspectele legate de securitatea infrastructurii energetice sunt puse în evidenţă la Hamburg”, a insistat Steffen Meyer.
Turbinele eoliene ar putea contribui la securitate prin dispozitive de supraveghere sau drone integrate.
O altă miză în materie de suveranitate: actorii din sectorul eolian depind de pământurile rare din China. Anumite componente importate suscită chiar „îngrijorări, deoarece sunt dotate cu inteligenţă artificială”, adaugă Simon Skillings.
