22 iunie 1941: România atacă Rusia sovietică pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică

Distribuie acest articol!

În 1940 România, sub amenințarea armelor sovietice și apoi naziste, avea să piardă Basarabia, nordul Ardealului și Cadrilaterul. Rusia, Ungaria și Bulgaria erau marii beneficiari. Din aceste teritorii doar Ardealul avea să mai fie redobândit în cele din urmă.

Carol al II-lea conducătorul de la acel moment al statului român avea să abdice și să fugă din țară. De ce să fugă? De furia poporului român, el fiind considerat principalul responsabil de eșecul anului 1940. În toată perioada interbelică clasa politică conducătoare, în frunte cu Carol al II-lea, s-a scăldat în permanente scandaluri și a fost incapabilă să asigure în estul Europei un stat puternic din punct de vedere armat și economic.

Carol al II-lea avea să fugă și locul său să fie luat, în calitate de conducător al statului, de către Ion Antonescu, generalul ce ulterior avea să devină mareșal. Statul român își păstra forma politică de regat, însă casa regală condusă de către regele Mihai I, avea să păstreze un rol formal în toată această perioadă.

Aceste colapsuri teritoriale au dus la disoluția autorității statului. A fost necesară aducerea la conducerea României a lui Ion Antonescu, pe atunci general, apoi mareșal.

În fruntea statului se menținea simbolic regele Mihai, în realitate el era condus cu mână forte de către Antonescu în calitate de conducător al statului.

Începând cu 1940 mareșalul Ion Antonescu a consolidat armata, statul și economia țării, pregătind-o de război.

Data și detaliile atacului asupra sovieticilor au fost informații menținute în secret de generalii nemți. Antonescu știa că acel moment va veni, se pregătea de el, dar nu deținea detalii exacte.

În 1941, pe 22 iunie, trupele armate române trec Prutul și eliberează Basarabia.

Acest lucru a fost parte a unei operațiuni mai largi executată de către Germania și aliații săi(mare parte alianți conjuncturali, forțați de situație și de pericolul sovietic). În operațiune erau implicați români, nemți, italieni, unguri și multe alte popoare.

În Basarabia armata română a fost prima vioară. Efortul de eliberare a fost întru-totul românesc. Pe celelalte fronturi nemții dețineau controlul total.

Pentru noi scopul conflictului era unul legitim și local: eliberarea Basarabiei. Pentru Germania scopul era unul global: destrămarea regimului sovietic în fruntea căruia se afla Iosif Stalin și care susținea partidele comuniste din toată lumea și viza destrămarea unei lumi diverse a națiunilor.

În fapt era o bătălie pentru dominația asupra Europei în care ulterior au fost implicate și alte state, precum SUA și Japonia, fapt ce a transformat conflictul în unul global.

România dorea doar să atingă propiul obiectiv: aducerea Basarabiei acasă. În 1940 regele Carol al II-lea ceda acest teritoriu în urma unui ultimatum primit din partea Rusiei Sovietice. A fost o retragere dezorganizată, care pe care. Armata a avut ordin să nu răspundă la provocări dar mulți români au murit atunci.

  • Eminescu și Labiș – două destine frânte, vibrând pentru ceea ce este românesc
    Distribuie acest articol!Se împlinesc 132 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui mai iubit poet pe care România l-a avut şi îl va avea vreodată. Cuvintele lui George Călinescu au fost pentru mine cea mai bună descriere a rolului şi a locului pe care Eminescu l-a ocupat în literatura română: “Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în
  • Dacă Maia Sandu scoate AUR din competiție, este numai cu acordul lui Klaus Iohannis – CRITICII.RO
    Distribuie acest articol!Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova a luat o decizie care a surprins: dosarul AUR prin care un partid politic de mâna a doua solicita scoaterea din cursa electorală a fost întors spre analiză la Curtea de Apel. Practic s-a transmis către partid un avertisment din partea competitorilor electorali puternici prin intermediul justiției: stați la cutie. Cine își imaginează că justiția din Republica Moldova este liberă sau că politicul de la Chișinău nu mai poate de partenerii români sau internaționali, este un naiv. Dar la momentul de față structurile de forță ale statului moldovenesc sunt sub controlul
  • PNRR-ul lui Ghinea – Planul Național al RUȘINII și RATAȚILOR – CRITICII.RO
    Distribuie acest articol!Comisia Europeană a transmis înapoi proiectul PNRR depus de România cu zeci de observaţii. Am fost certați că nu știm să corelăm niște date, să adăugăm sursa datelor și să cerem lucruri concrete. Scriem povești frumoase, dar pentru vorbe dulci nu vom primi 1 cent de la UE! Cele 29 de miliarde de euro pentru România ar putea să nu mai fie atât de sigure, pentru că o parte dintre proiecte ar putea să pice. Au fost 80, au scăzut la 30. Daca luăm 10 miliarde până în 2026 să spunem săru’ mâna! Unul dintre reproşurile aduse PNRR-ului depus
  • Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova este o instituție subordonată politic – CRITICII.RO
    Distribuie acest articol!Nu cred că mai este o surpriză pentru nimeni că AUR face valuri mari și în Republica Moldova și că adeversarii politici sunt speriați. Unii nu vor, alții chiar nu înțeleg că această formațiune este o necesitate izvorâtă din nevoia de bine, indiferent ce înseamnă bine pentru fiecare: Unire, creșterea salariilor, a pensiilor sau întoarcerea celor plecați, acasă. Luați prin surprindere , ceilalți actori de pe scena politică nu stiu cum să reacționeze, fie că este vorba de cei de la PAS, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor sau restul. Și pentru că nu vor să arate pe față faptul
  • nu este meritul nici unui politician – CRITICII.RO
    Distribuie acest articol!Uniunea Europeană va aloca un plan financiar pentru Republica Moldova. Este vorba despre aproape 600 de milioane de euro pentru o perioadă de trei ani, însă acordarea banilor este condiționată de reformele din justiție.O parte din partidele politice s-au grăbit să revendice suma de bani ca și cum ar fi meritul lor. Asta arată perfidia unora de a-și asuma merite pe care nu le au.Nici un politician din Republica Moldova nu are meritul acestor bani. Dacă ar fi fost ca acordarea lor să stea în calitatea clasei politice atunci cu siguranță că nu s-ar fi trimit nici un

Distribuie acest articol!
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: