Peste 65% dintre serviciile publice din R. Moldova sunt digitalizate. Corupții de la București țin totul blocat sub domnia dosarului cu șină
În timp ce Republica Moldova raportează o rată de digitalizare a serviciilor publice de peste 65%, sfidând crizele și resursele limitate, în România procesul bate pasul pe loc. Motivul real? O opoziție tăcută, dar feroce, a rețelelor de interese și a birocraților corupți de la București, pentru care ghișeul, ștampila și hârtia reprezintă garanția șpăgilor și a lipsei de transparență.
Digitalizarea înseamnă trasabilitate și moartea „atențiilor”. De aceea, în ciuda miliardelor disponibile prin PNRR, sistemele din România pică, achizițiile sunt blocate în contestații, iar cetățeanul este în continuare umilit la cozi. Peste graniță, însă, cifrele arată că se poate atunci când există voință politică și instituțională.
Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE) de la Chișinău, a anunțat recent cifre care ar trebui să le dea coșmaruri guvernanților români: peste 65% dintre serviciile publice destinate cetățenilor moldoveni sunt deja pe internet. Mai mult, pentru mediul de afaceri, rata atinge un impresionant 76%.
„La Agenție gestionăm și operăm în continuu peste 30 de platforme digitale și gestionăm peste 90 de servicii digitale, care sunt prestate și operate de alte instituții. Obiectivul este să continuăm, să consolidăm și să susținem digitizarea inclusiv a serviciilor publice locale”, a declarat Colomeeț. Printre campionii digitalizării moldovenești se numără Agenția Servicii Publice, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și Serviciul Vamal.
La Chișinău se caută soluții, la București se inventează scuze
Desigur, procesul de peste Prut nu este lipsit de provocări, dar diferența majoră este că autoritățile de acolo le recunosc public și intervin. Principala piedică în Moldova o reprezintă rata redusă de adopție a semnăturii electronice, cauzată de proceduri încă greoaie și lipsa de informare. „Adevărul este că rata de adopție a instrumentului principal – semnătura electronică – este relativ scăzută”, a admis, onest, șefa AGE.
Ce face Moldova în acest sens? Pregătește lansarea unui „portofel de identitate digitală”, care ar putea include o semnătură electronică gratuită, eliminând total necesitatea deplasărilor fizice. În prezent, antreprenorii moldoveni folosesc deja masiv declarațiile vamale, extrasele din registrele de stat și serviciile cadastrale online.
Ce face Bucureștiul? Ține totul blocat. În România, implementarea cărților de identitate electronice este o epopee fără sfârșit, iar interoperabilitatea bazelor de date ale statului rămâne un mit.
În timp ce vecinii noștri folosesc tehnologia pentru a-și elibera cetățenii și mediul de afaceri, administrația bucureșteană ține cu dinții de un sistem arhaic. Pentru că, spre deosebire de un funcționar public, o semnătură electronică nu poate primi mită, iar un portal web nu te trimite niciodată să aduci o copie xerox la etajul doi.
