Am intrat în al patrulea an de război la granițele României, iar spațiul nostru aerian continuă să fie tratat ca un sat fără câini. În timp ce conflictele moderne se câștigă cu tehnologie inteligentă și adaptabilitate, ratații din fruntea Ministerului Apărării Naționale (MApN) demonstrează o incompetență crasă, repetând aceleași greșeli absurde. Soluția lor la incursiunile dronelor rusești? O gaură neagră în bugetul statului.
În lipsa unor sisteme antiaeriene dedicate și a unor soluții moderne de bruiaj sau interceptare la joasă altitudine (C-UAS), „strategii” de la MApN au găsit o metodă de-a dreptul falimentară de a apăra țara: ridicarea de la sol a avioanelor de vânătoare F-16.
Asistăm la o risipă halucinantă de bani publici. O dronă rusească de tip Shahed (Geran) costă undeva între 10.000 și 20.000 de euro – practic, prețul unei mașini second-hand mai răsărite. Este o armă de uzură, lentă, zgomotoasă, un veritabil „scuter zburător”. În schimb, pentru a monitoriza și, ipotetic, a intercepta aceste tinichele zburătoare, MApN ridică de la sol avioane F-16.
Costul unei singure ore de zbor pentru un F-16 se ridică la sute de mii de euro, luând în calcul combustibilul, mentenanța, uzura aparatelor și logistica aferentă. Dacă adăugăm și costul rachetelor aer-aer (care ajung la sute de mii sau chiar peste un milion de euro bucata), realizăm absurdul situației. Cheltuim milioane de euro din banii contribuabililor români pentru a face figurație pe cer, în timp ce dronele rusești continuă să cadă nestingherite pe teritoriul național. Este echivalentul folosirii unui Ferrari pentru a prinde un șoarece pe câmp.
Patru ani de somnolență instituțională
Timp de patru ani, conducerea MApN a avut timp să observe, să învețe și să se adapteze. Ucraina a demonstrat că aceste drone pot fi combătute eficient cu sisteme antiaeriene mobile, cu mitraliere grele ghidate radar, cu lasere sau cu sisteme avansate de război electronic (EW).
Ce au făcut decidenții noștri în tot acest timp? Au dat din umeri, au emis comunicate de presă anoste în care ne asigură că „situația este sub control” și au continuat să toace resursa de zbor, și așa limitată, a avioanelor F-16. Această lipsă de viziune nu este doar o eroare managerială, ci un atentat direct la siguranța națională și la bugetul apărării. Ratații care ocupă fotoliile călduțe din minister au demonstrat că sunt complet decuplați de realitatea războiului modern.
În timp ce țările vecine investesc masiv în scuturi anti-dronă și tehnologii de ultimă generație, România rămâne blocată într-o paradigmă militară depășită. Milioanele de euro aruncate pe zboruri inutile cu F-16 ar fi putut finanța o rețea impenetrabilă de apărare anti-dronă la granița de est.
Până când cineva nu va răspunde pentru această incompetență și pentru risipa uriașă de fonduri, românii vor continua să privească spre cer cu teamă, știind că siguranța lor este lăsată pe mâna unor oficiali care nu știu să facă diferența între un război al secolului XXI și un exercițiu de paradă.
