Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Laura Codruța Kovesi: Nu sunt interesată să intru în politică, dar oricând în România e nevoie de ajutorul meu cu siguranță îl voi da
Într-o intervenție în podcastul „Friendly Fire”, cu Moise si Vlad, procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a fost chestionată dacă intenționează să-și asume vreo funcție publică în România. Mandatul Laurei Codruța Kovesi în fruntea Parchetului European (EPO) expiră în 30 octombrie, 2026. Aceasta a afirmat că nu este interesată să candideze pentru nicio funcție … - Marius Lulea: „Tăierea de 10% a subvenției partidelor este o glumă pe banii românilor”
Marius Lulea, lider AUR, critică dur decizia guvernului Ilie Bolojan de a reduce cu doar 10% subvenția partidelor politice pentru anul 2026, considerând măsura una pur simbolică, fără impact real asupra risipei din bani publici. „Nu este o reformă, este o mimare a reformei. O tăiere de 10% nu schimbă nimic dintr-un sistem profund viciat”, … - A început represiunea mafiei împotriva judecătoarei Raluca Moroșanu
Judecătoarea reformistă Raluca Moroșanu a fost revocată de colegi, într-un dosar pe care îl judeca, la doar câteva zile după ieșirea publică împotriva președintei Curții de Apel București, Liana Arsenie. Este vorba despre un dosar instrumentat de DIICOT și în care inculpatul a cerut recuzarea judecătoarei Moroșanu. Completul care soluționa recuzarea a intrat în divergență, … - Scandal pe numele moșiei baronului PNL Costel Alexe
Firma Rustrans SRL din Bacău, controlată de afaceristul Viorel Rusu, a cerut instanței o ordonanță președințială prin care să fie interzisă provizoriu folosirea numelui ARCA, brand sub care funcționează cunoscutul „ranch” de la Sculeni construit de familia președintelui Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, scrie ziaruldeiași.ro Ranchul este administrat prin firma Corporex SRL, a fostei sale … - Vergil Chițac îi atacă pe angajații CT Bus aflați în grevă
În plină criză a transportului public, primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, a ales să critice virulent protestele angajaților CT Bus, ignorând cauzele reale ale nemulțumirilor lor și aruncând vina pe angajați și pe reprezentanții sindicali. Într-o serie de declarații publicate pe rețelele sociale și preluate de presa locală, Chițac a calificat protestul ca fiind „o …
