Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului intră de luni în grevă japoneză pentru că vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi calificat structura sindicală drept „instrument politic”

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului vor intra de luni în grevă japoneză în semn de protest față de o declarație a vicepremierului Oana Gheorghiu, care ar fi spus despre organizația sindicală că este un „instrument politic”.

„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului, organizație sindicală înființată în martie 2023, respinge categoric declarația doamnei Oana-Clara Gheorghiu potrivit căreia SAALG ar fi devenit „instrument politic”. Această afirmație care nu îi face cinste este o încercare zeflemitoare și comodă de a muta discuția de la fondul problemei.
Așteptam un semn de integritate și maturitate instituțională; așteptam ca doamna Oana-Clara Gheorghiu să își prezinte scuze față de SAALG și față de angajații din Aparatul de lucru al Guvernului pentru acuzația nedemnă că sindicatul ar fi devenit „instrument politic”. În loc să răspundă la fond, doamna viceprim-ministru a ales zeflemeaua, atacul și victimizarea.

SAALG a criticat public, dur și repetat, indiferent de partidul aflat la putere. SAALG a criticat public, dur și repetat, inclusiv guvernarea Marcel Ciolacu. În mai 2024, SAALG a cerut public o întâlnire față în față cu premierul Ciolacu și a denunțat situația salarială din Aparatul de lucru al Guvernului, inclusiv cazul unei colege care plecase în privat după ce avea 3.215 lei net la stat.

În ianuarie 2025, SAALG a criticat frontal declarațiile lui Marcel Ciolacu despre funcționarii publici, arătând că premierul „a ales să arunce funcționarii publici sub autobuzul retoricii populiste”, că afirmațiile sale au fost profund ofensatoare și că problemele bugetare nu sunt cauzate de funcționarii publici, ci de deciziile greșite și politizarea structurilor guvernamentale.

În 2025, SAALG a criticat intențiile de restructurare anunțate de Marcel Ciolacu și a avertizat că acestea nu pot fi impuse unilateral, calificând încercarea de delegitimare a protestelor drept o abatere de la problemele reale ale administrației. Tot în 2025, SAALG a criticat și pachetul de austeritate al premierului Bolojan, invocând inclusiv „delapidarea bugetului național cu 65 de miliarde de lei, într-un an electoral”, în contextul discuției despre Fondul de rezervă.

Prin urmare, doamna Gheorghiu nu are în față un instrument politic, ci o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație.

Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc „instrument politic”?

Dacă discutăm despre instrumente politice, doamna Oana-Clara Gheorghiu este cea care ocupă o funcție politică, într-un Guvern politic, susținută politic și apărată politic, inclusiv de premier, acesta din urmă apelând la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă.

SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic. SAALG taxează acești „supraviețuitori” care mișună și poluează administrația publică.

Vulnerabilitățile de integritate ale doamnei Gheorghiu nu sunt semnalate pentru prima dată de SAALG. Chiar fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras.

Așadar, dacă orice critică la adresa doamnei Oana-Clara Gheorghiu devine automat „instrument politic”, atunci înseamnă că și fosta sa colegă de la Dăruiește Viață este instrument politic? Și sponsorii care pun întrebări sunt instrumente politice? Și donatorii care se retrag sunt instrumente politice?

Problema nu este ce crede doamna viceprim-ministru despre a SAALG, ci incapacitatea sa de a accepta că funcția publică implică răspundere publică, transparență și standarde mai înalte decât simpla victimizare.

Aceeași tehnică de evitare a fondului am văzut-o și în cazul domnului Michael-Dragoș Anastasiu, cel al „șpăgii de supraviețuire”, care a încercat să transforme un episod grav de integritate într-un exercițiu de contextualizare și victimizare.

Doamna Oana-Clara Gheorghiu nu trebuie să explice public ce crede despre SAALG. Trebuie să explice de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare.

În semn de protest față de refuzul doamnei Oana-Clara Gheorghiu de a-și asuma răspunderea politică și morală, precum și față de afirmația jignitoare potrivit căreia SAALG ar fi devenit „instrument politic”, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului anunță că, începând de luni, declanșează greva japoneză.

Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”, a transmis indicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului într-un comunicat de presă.

Context

Scandalul a pornit după ce fostul director al Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș-Cristian Vlad, a acuzat-o pe Oana Gheorghiu de trafic de influență. În replică, vicepremierul susține că acuzațiile sunt complet nefondate.

„Despre fake news-ul lansat de președintele-demis al ADR, după 4 ani de rezultate „remarcabile” la conducerea digitalizării statului:

Domnul președinte-demis „a scurs” în presă un e-mail prin care mă acuză de trafic de influență.

În mod evident, informațiile sunt complet false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare.

Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice.

Aceste întâlniri nu doar că au fost comunicate public, inclusiv pe social media, încă din 20 ianuarie, dar ele au fost și incluse în registrul public de transparență al Guvernului, RUTI. A sugera că ar fi existat ceva ocult sau ascuns este, așadar, pur și simplu fals.

Mai mult, nu a fost vorba despre o discuție bilaterală informală, ci despre o întâlnire la care au participat instituții relevante ale statului român, cu atribuții directe în domeniul digitalizării, securității cibernetice și infrastructurii digitale.

Au fost prezenți reprezentanți ai ADR, STS, SRI, MApN, MAI, DNSC, SGG și MEDAT. Tocmai această participare interinstituțională arată limpede că nu a fost vorba despre un canal preferențial, ci despre un exercițiu de informare și analiză instituțională.

În acest context, e-mailul invocat astăzi în mod tendențios de domnul Dragoș Vlad nu a fost transmis doar către ADR. El a fost trimis către toate instituțiile relevante participante la acest proces, tocmai pentru ca Guvernul să poată avea o imagine consolidată asupra concluziilor și eventualelor nevoi instituționale.

Acesta este un detaliu esențial: nimeni din instituțiile participante nu a reclamat vreun trafic de influență, vreo presiune sau vreo neregulă, cu excepția domnului Vlad. Faptul că exact fostul președinte al ADR este singurul care încearcă acum să prezinte un demers interinstituțional firesc drept pseudo-scandal spune mult despre natura acestui atac. Iar această acuzație vine la patru luni de când discuțiile au avut deja loc, trei luni de când mail-ul a fost transmis și doar în contextul în care președintele a fost demis cu câteva zile în urmă.

Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat.

De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației.

Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituțiilor competente ale statului, nu livrat selectiv „pe surse” în spațiul public pentru a alimenta un narativ fals.

În realitate, folosirea acestui narativ fals urmăște doar deturnarea atenției de la situația reală a proiectelor de digitalizare gestionate în ultimii patru ani de ADR și de la rezultatele slabe din această zonă sub conducerea domnului Vlad.

În locul unei discuții serioase despre întârzieri, blocaje și eșecuri administrative, asistăm la o încercare de autoprezentare în postura de victimă și la fabricarea unui pseudo-scandal.

În concluzie, a fost vorba despre un demers total transparent, interinstituțional și exploratoriu, comunicat public și inclus în registrul de transparență al Guvernului.

Orice încercare de a-l prezenta drept trafic de influență este falsă și profund iresponsabilă”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.