O comunicare neprogramată a agenției Standard&Poor’s menține România pe ultima treaptă înainte de categoria „junk” (țară nerecomandată investițiilor), cu perspectivă negativă – în primul rând din cazua crizei politice declașate prin moțiunea de cenzură.
Tot criza politică a determinat agenția de rating să publice evaluarea în afara calendarului standard, adică în mod neprogramat.
Iată o sinteză a evaluării făcute de Standard&Poor’s:
Prezentare generală
* Desființarea coaliției cvadripartite va complica eforturile de reducere a deficitului de cont curent și a deficitului bugetar semnificative ale României, pe măsură ce se apropie alegerile din 2028.
* Cu toate acestea, există un consens larg între partide cu privire la ajustări fiscale suplimentare și reforme în 2027, iar un nou guvern va fi probabil format în următoarele săptămâni.
* Performanța fiscală mai solidă înregistrată până în prezent în acest an, determinată de măsurile dure de consolidare adoptate în 2025 și de viitoarele plăți substanțiale din fondurile UE, ar trebui să stabilizeze condițiile de finanțare externă ale României, pe măsură ce deficitul de cont curent se reduce treptat de la un nivel estimat de 7,9% din PIB anul trecut.
* Am confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt „BBB-/A-3” pentru România. Perspectiva rămâne negativă.
Acțiune de rating
La data de 15 mai 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung și scurt, în valută străină și în monedă națională, ale României, la nivelul „BBB-/A-3”. Perspectiva rămâne negativă.
În conformitate cu Regulamentul UE privind agențiile de rating, abaterile de la calendarul anunțat sunt permise numai în circumstanțe limitate și trebuie să fie însoțite de o explicație detaliată a motivelor abaterii. În acest caz, motivul abaterii este dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României. Următoarea publicare programată a ratingului suveran al României este 2 octombrie 2026.
Perspectivă
Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României și de reducerea deficitului său extern vor rămâne ridicate în următoarele șase până la 12 luni. Perspectiva reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la schimbările în încrederea investitorilor, datorită nevoilor considerabile de finanțare externă și deținerilor ridicate de datorii publice de către nerezidenți.
Scenariul pesimist
Am putea reduce ratingurile României în cazul în care impasul guvernamental s-ar prelungi sau ar conduce la incapacitatea de a reduce în continuare deficitele bugetare în 2027. Considerăm că, dacă guvernul României nu va reuși să obțină fluxurile de fonduri UE preconizate în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creștere economică, ar complica procesul de consolidare fiscală a guvernului și ar amplifica riscurile legate de balanța de plăți.
Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului dacă presiunile externe se agravează, de exemplu, printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energetice, generată de războiul din Orientul Mijlociu, care ar deraia de la așteptările de inflație pe termen mediu ale României, slăbind în același timp în mod semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale.
Scenariul optimist
Am putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.
Motivare
Confirmarea ratingului reflectă așteptarea noastră de bază că consensul fiscal larg între principalele partide va susține măsuri de consolidare suplimentare semnificative în acest an și în anul următor, inclusiv aprobarea unui buget credibil pentru 2027, în ciuda dizolvării coaliției de guvernare la 11 luni de la formarea sa.
De asemenea, ne așteptăm ca România să obțină în acest an cea mai mare parte a facilităților de finanțare disponibile din partea UE (în valoare de până la 3,5% din PIB), care ar putea acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă al României. Cu toate acestea, observăm riscul ca provocările economice și politice să submineze planul de ajustare fiscală pe termen mediu al României:
* Estimăm o stagnare a PIB-ului real, întrucât consolidarea fiscală și inflația ridicată, declanșate parțial de șocul prețurilor la energie la nivel mondial, afectează consumul privat.
* Consecințele consolidării fiscale în curs, pe fondul fragmentării politice, ar putea complica angajamentul față de o ajustare fiscală susținută în perspectiva ciclului electoral din 2028.
* Nevoile considerabile de finanțare externă, de aproximativ 18% din PIB în 2026, determinate de un deficit mare de cont curent și de nevoile ridicate de refinanțare a datoriei, expun România la schimbări nefavorabile în ceea ce privește încrederea investitorilor nerezidenți.
* Inflația ridicată și presiunile asupra cursului de schimb reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele câteva luni, în ciuda încetinirii economiei.
Guvernul român orientat spre reforme s-a dizolvat pe 5 mai, în urma unui vot de neîncredere declanșat de defecțiunea unuia dintre partenerii de coaliție. Partidul Social-Democrat (PSD) a inițiat demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal (PNL), deoarece s-a opus unor reforme fiscale ale PNL axate pe austeritate.
Această criză politică internă survine într-un moment în care România trebuie să găsească un echilibru între continuarea ajustărilor fiscale și limitarea efectelor negative ale șocului prețurilor globale la energie. În special, guvernul trebuie să continue implementarea unui program de consolidare pentru a rămâne pe calea îndeplinirii cerințelor Procedurii de deficit excesiv a UE, inclusiv din Mecanismul de redresare și reziliență (PNRR), inițiativa „Securitate pentru Europa” (SAFE) și Fondul de coeziune, și să facă față efectelor stagflării generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Ne așteptăm ca în următoarele săptămâni să se formeze un nou guvern, în cadrul unuia dintre cele două scenarii cele mai probabile. În primul scenariu, coaliția anterioară revine la putere și ajunge la un acord asupra unui nou prim-ministru, probabil un tehnocrat. Al doilea scenariu ar putea presupune formarea unui guvern minoritar care s-ar baza pe sprijinul partidelor din afara coaliției din cadrul parlamentului. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL a trecut la funcția de guvern interimar.
Chiar dacă formarea guvernului va dura mai mult, alegerile anticipate sunt, în opinia noastră, puțin probabile. Constituția României îngreunează dizolvarea parlamentului, întrucât doar președintele poate face acest lucru după ce s-a eșuat de două ori în votarea unui nou guvern într-un interval de 60 de zile și după ce cel puțin un candidat la funcția de prim-ministru a fost respins.
România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă. De asemenea, contextul politic actual nu oferă prea multe motive pentru organizarea unor alegeri anticipate. Sondajele de opinie actuale sugerează că doar partidul de opoziție de dreapta Alianța pentru Uniunea Românilor, care deține aproximativ 20% din locurile din parlament, ar beneficia în mod tangibil de pe urma unor alegeri. Președintele României, Nicușor Dan, s-a opus, de asemenea, public alegerilor anticipate.
Deficitul fiscal al României s-a redus anul trecut și în primul trimestru al anului 2026, deși rămâne ridicat și este legat de deficitul de cont curent. Deficitul fiscal al administrației publice a fost redus la 1% din PIB în primul trimestru al anului 2026, aproape jumătate din nivelul înregistrat cu un an înainte.
Creșterea veniturilor bugetare a fost susținută de veniturile substanțiale generate de cota majorată a taxei pe valoarea adăugată, precum și de reducerea cheltuielilor publice în termeni nominali. Această reducere a fost determinată de măsurile de limitare a costurilor, printre care se numără înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor, adoptată prin lege anul trecut.
Cu toate acestea, chiar dacă măsurile fiscale menite să atenueze efectele creșterii prețurilor la energie rămân limitate, deficitele bugetare ale guvernului vor rămâne ridicate. Estimăm un deficit fiscal al administrației publice de 6,25% din PIB pentru întregul an, unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre țările cu rating din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Piețele de capital interne ale României sunt limitate, iar sectorul bancar este mic. Creșterea îndatorării din ultimii cinci ani a fost finanțată în mare măsură din surse externe, investitorii offshore deținând peste jumătate din stocul datoriei publice. Estimăm că nevoile de finanțare externă ale economiei României vor rămâne ridicate, la 18% din PIB în 2026. În același timp, recunoaștem strategia de finanțare a Trezoreriei de a limita emisiunea brută și netă de euroobligațiuni în 2026, concentrându-se pe alternative interne și fonduri UE.
Președintele și partidele principale au recunoscut public că sunt necesare consolidarea și reformele continue pentru a stabiliza finanțele publice și a permite plățile din fondurile UE. România urmează să primească transferuri de la UE estimate la 15 miliarde de euro în acest an. Mai precis, guvernul se așteaptă să obțină 10,7 miliarde de euro din fondurile RRF în 2026 (aproape 2% din PIB), din care 7,12 miliarde de euro sunt granturi și 3,5 miliarde de euro sunt împrumuturi prin intermediul a trei cereri de plată.
Plățile sunt condiționate de realizarea unor reforme, iar cererile de plată trebuie depuse la Comisia Europeană până în august 2026. Multe dintre cele mai sensibile reforme, precum reforma sistemului de pensii și reforma pensiilor speciale, sunt finalizate, însă mai sunt două reforme privind mecanismele de stabilire a salariilor în sectorul public și administrația publică care trebuie încă adoptate prin lege.
Pe lângă aceste programe, între 2026 și 2030, România are acces și la împrumuturi UE cu dobândă redusă în valoare de 16,8 miliarde de euro în cadrul programului SAFE, care vizează stimularea și coordonarea cheltuielilor de apărare în rândul statelor membre europene ale NATO.
Preconizăm o stagnare a PIB-ului real în acest an, urmată de o revenire la 2,5% în 2027. Consumul privat, care reprezintă 63% din PIB, a fost afectat de ajustările fiscale și de inflația ridicată (10,7% față de aceeași perioadă a anului trecut în aprilie), determinată parțial de creșterea costurilor combustibililor și energiei ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu.
În același timp, cererea de forță de muncă se reduce, după cum o demonstrează scăderea creșterii salariilor nete sub nivelul inflației, care a fost stimulată de majorările de impozite și de liberalizarea prețurilor reglementate. Pe măsură ce fondurile UE vor fi acordate în 2026, estimăm că creșterea investițiilor publice va preveni o recesiune pe tot parcursul anului.
