Legea Big Brother, cu supraveghere în masă, fără control independent: Ce spune SRI, care recunoaște implicarea
După publicarea proiectul de lege care intenționează să extindă atribuțiile statului în spațiul digital, Serviciul Român de Informații a venit cu un răspuns. Legea Big Brother a fost adoptată tacit de deputați și se află acum la Senat.
Serviciul Român de Informații confirmă că a fost consultat și a participat la redactarea proiectului legislativ.
La întrebarea Snoop dacă există posibilități tehnice de prelucrare a informației, respectiv a datelor personale introduse de noua legislație și pe care, în prezent, SRI nu le poate folosi, serviciul nu a răspuns, argumentând că aceste aspecte sunt încadrate în categoria secretelor de stat.
SRI a confirmat însă că deja folosește algoritmi AI în activitatea sa și a adăugat că: „Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030 (…) subliniază importanța utilizării noilor tehnologii, în special a instrumentelor oferite de inteligența artificială, inclusiv în activitatea serviciilor de informații”.
SRI nici nu a confirmat, nici nu a negat dacă folosește sau intenționează să folosească softuri de tip Palantir, invocând din nou că mijloacele folosite sunt secrete de stat.
Doi dintre inițiatorii legii își retrag semnăturile
A doua zi după publicarea articolului din Snoop, doi dintre inițiatori și-au depus cerere pentru retragerea semnăturii. Este vorba de avocații Nicolae Vlahu și Constantin Ciprian Iacob, senatori AUR.
Contactat de Snoop, Iacob a explicat:
„Hotărârea de retragere a venit ca urmare a analizării în amănunt a inițiativei. Doctrinar, partidul nu dorește anumite îngrădiri și atribuirea către ofițeri a unor „puteri”, prerogative, fără să fie nevoie de ele. M-a determinat să-mi retrag semnătura”.
La 12 mai, comisiile juridică și de apărare din Senat aveau deadline pentru prezentarea rapoartelor și amendamentelor, însă comisiile nu au discutat încă pe marginea proiectului.
Din sursele Snoop, dezbaterea va fi amânată și este foarte probabil ca proiectul să fie votat abia după vacanța parlamentară.
Ce prevede proiectul de lege
Aflat în procedură de urgență la Senat, proiectul de lege răspunde la „evoluțiile climatului de securitate european și euroatlantic, în special în ceea ce privește problematica teroristă, migrația ilegală în special din zone cu potențial terorist, amenințările hibride și cibernetice”, potrivit expunerii de motive.
Documentul vorbește despre „încorporarea progresului tehnologic în demersurile operaţionale”, dar nu precizează ce noi instrumente ar adăuga în arsenalul serviciilor de informații.
Principalele prevederi ale proiectului legislativ:
Controlul acestor activități s-ar face prin comisiile parlamentare permanente. Dacă o persoană își consideră drepturile încălcate de felul în care au acționat structurile de informație, se poate adresa comisiei de control dedicate. În acest caz, comisia parlamentară va solicita autorității respective (de exemplu, SRI) un punct de vedere. Serviciul de informații va răspunde comisiei, însă fără a oferi informații despre: „sursele de informare, metodele și mijloacele folosite” sau „acțiunile, operațiunile sau activitățile operative”.
Proiectul abilitează autoritățile cu atribuții în securitatea națională (SRI, SIE, SPP, MAPN, MAI, Ministerul Justiției – prin structuri interne specializate) să creeze, dezvolte, administreze și să utilizeze aplicații și baze de date, sisteme informatice și de comunicații, precum și aplicații și alte resurse în mediul online, în condițiile legii.
Pentru asigurarea securității naționale, serviciile vor putea prelucra prin mijloace automate (adică inteligență artificială, potrivit specialiștilor consultați de Snoop) sau neautomate date cu caracter personal.
Introduce obligația ca serviciile să verifice la maximum 5 ani dacă mai este necesară stocarea datelor, precum și obligația să șteargă datele pe care le dețin dacă constată că acestea „nu au legătură cu vulnerabilități, riscuri sau amenințări la adresa securității naționale a României”.
