Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei
Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.
Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare.
Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.
Sursa: www.zf.ro
- Lovitură pentru bucureșteni: biletele STB+Metrorex s-au scumpit din nou și ajung la prețuri occidentale, dar cu servicii mizerabile
De astăzi, 4 septembrie 2025, transportul public din București devine și mai scump. Prețul biletului integrat STB+Metrorex a crescut brusc de la 5 la 7 lei, aproape cât în Roma, în timp ce tramvaiele, autobuzele și metroul rămân la fel de aglomerate, murdare și nesigure. Este a doua majorare din acest an, iar tarifele aproape … - România vinde energie ieftină Republicii Moldova, dar românii plătesc facturi uriașe! Cine profită de sacrificiul nostru?
România exportă energie electrică către Republica Moldova la prețuri preferențiale de doar 80 de euro/MWh, în timp ce cetățenii români plătesc chiar și peste 1,5 lei/kWh. În timp ce moldovenii se bucură de tarife reduse cu până la 15%, România devine importator net de energie, cumpărând scump seara, când consumul este maxim. Politica autorităților de … - Proeuropenii de la București au oferit ajutoare Ucrainei în valoare de 14,4 miliarde de euro
Românii descoperă abia acum dimensiunea reală a „generozității” proeuropenilor de la București: 14,4 miliarde de euro au fost scoase din buzunarul public pentru a sprijini Ucraina, între februarie 2022 și iunie 2025. Suma, echivalentă cu 0,6% din PIB-ul României din 2021, a fost făcută publică de site-ul Cursdeguvernare, care citează o interpelare a europarlamentarului Gheorghe … - Guvernul Bolojan ”fură” mâncarea de la sute de mii de copii săraci: programul masă caldă în școli eliminat
Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă să direcționeze măsurile de austeritate către cei mai vulnerabili români. Astfel, programul național „Masă sănătoasă”, care urma să asigure hrană zilnică pentru aproximativ un milion de elevi nevoiași, a fost plafonat, fără o informare publică transparentă. Limitarea vine tocmai într-un moment în care, pe fondul scumpirii traiului de zi … - Bulgaria neagă existența unui bruiaj al GPS-ului avionului lui von der Leyen
Guvernul bulgar și-a schimbat joi poziția, afirmând că nu are dovezi că Rusia ar fi bruiat semnalele GPS ale avionului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când acesta a aterizat duminică pe un aeroport local — în ciuda faptului că inițial susținuse acest lucru, scrie Politico. Joi, premierul bulgar Rosen Jeliazkov a declarat în parlament …
