Ce salarii au corupții de la vârful Hidroelectrica: Directorul 20 de mii de euro pe lună, omul lui Grindeanu 7.600 de euro fără bonusuri
În timp ce românii suportă prețuri uriașe la energie, conducerea celei mai mari companii de stat din domeniu, Hidroelectrica, a transformat instituția într-o veritabilă pușculiță personală. Cifrele sunt halucinante: salarii lunare de zeci de mii de euro, prime de performanță colosale și beneficii de lux pentru o mână de directori susținuți politic, totul pe fondul unei scăderi drastice a profitabilității companiei și al lipsei acute de investiții strategice.
În centrul acestei scheme de îmbogățire se află actualul director general interimar, Bogdan Badea. Cu venituri salariale nete care au depășit constant pragul de 20.000 de euro lunar în ultimii ani, Badea a beneficiat, alături de alți șefi ai companiei, de bonusuri de performanță cuprinse între 150.000 și 180.000 de euro. Întrebat despre aceste sume exorbitante, răspunsul său a fost de o aroganță sfidătoare: „Nu lucrăm la ONG”. Dincolo de atitudinea cinică, Badea este un produs clasic al sistemului politic, fiind propulsat în trecut în funcții de stat de foști lideri de partid cu probleme penale grave. Pe lângă salariul uriaș, directorul adună zeci de mii de lei din dividende ca acționar al companiei, afișând totodată proprietăți imobiliare în străinătate și bijuterii de zeci de mii de euro.
Situația este la fel de scandaloasă și la nivelul Consiliului de Supraveghere. Președintele acestuia, Silviu Răzvan Avram, încasează peste 7.600 de euro brut lunar. Conexiunile sale politice sunt evidente, fiind fiul nașului de cununie al liderului PSD Sorin Grindeanu. Mai grav este că Avram este judecat într-un dosar de corupție, însă este menținut nestingherit în funcție, deși contractul său de mandat ar fi impus suspendarea imediată în momentul trimiterii în judecată.
Bătaia de joc la adresa banului public atinge apogeul în politica de remunerare, care prevede beneficii demne de magnați: zboruri la clasa business, mașini cu șofer, bugete de protocol și daune-interese uriașe. Sistemul este conceput să recompenseze chiar și eșecul. Doi foști membri ai conducerii, forțați să plece după ce Comisia Europeană a semnalat conflicte de interese și a condiționat fonduri PNRR de înlăturarea lor, continuă să primească indemnizația lunară de 7.400 de euro. Aceștia vor încasa acești bani fără să presteze nicio activitate până în noiembrie 2027, deși au părăsit compania încă din 2025.
Acest festin financiar are loc într-un context economic descendent. Profitul net al Hidroelectrica a scăzut cu 20% în 2025 față de anul precedent și este la jumătate față de recordul din 2023. În loc să folosească resursele companiei pentru a investi în baterii de stocare a energiei – o mutare absolut necesară care ar fi compensat deficitul de seară și ar fi redus costul facturilor pentru populație –, managerii au preferat să își umple propriile buzunare.
Protejat de un paravan al lipsei de transparență, în condițiile în care declarațiile de avere recente au fost ascunse de ochii publicului, managementul Hidroelectrica rămâne exemplul perfect al modului în care companiile strategice ale României sunt căpușate de o elită conectată politic, total indiferentă la interesul public.
