Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei
Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.
Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare.
Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.
Sursa: www.zf.ro
- Doi ucraineni, arestaţi în Polonia! Sunt acuzați de colectare de informaţii despre trupele poloneze şi infrastructura critică a țării
Autorităţile de la Varşovia au reţinut doi ucraineni sub acuzaţia de colectare de informaţii despre trupele poloneze şi infrastructura critică a Poloniei în beneficiul unor servicii secrete străine, în contextul în care guvernul polonez a adoptat măsuri dure împotriva presupusului spionaj al Rusiei şi Belarus, relatează agenția de știri Reuters. Cei doi ucraineni figurează printre … - BNS: Guvernul este obligat prin lege să majoreze salariul minim de la 1 ianuarie 2026
Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că îngheţarea salariului minim în 2026 ar fi o încălcare gravă a legislaţiei naţionale şi europene şi avertizează că România riscă procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Sindicaliştii susţin că acest lucru ar duce la o scădere reală a puterii de cumpărare, sub nivelul din 2024, afectând grav … - Petrișor Peiu (AUR): În principiu, noi dorim să intrăm la guvernare în urma unor alegeri anticipate
Senatorul AUR Petrişor Peiu a declarat, luni, că în principiu, AUR doreşte să intre la guvernare fie în urma unor alegeri anticipate fie în cazul ruperii acestei coaliţii aflate la guvernare, iar dacă cei din această coaliţie spun că nu mai pot să meargă împreună, vor solicita preşedintelui să acorde mandatul de premier lui Călin … - Nicușor Dan are cinci cameramani – o rușine de președinte
Președintele României investește masiv în imaginea sa. Noi informații ies la iveală după vizita de duminică a acestuia la Catedrala Națională. Numărul „voluntarilor” care îl filmează pe Nicușor Dan la fiecare eveniment s-a dublat – de la doi la cinci cameramani. Duminică, la Sfințirea Catedralei Naționale, aceștia l-au urmărit pas cu pas pe președinte, plasați în puncte-cheie, imortalizând fiecare … - Securistanul! Peste 50 de mii de români interceptați pe mandate de siguranță națională în mandatele lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan și Nicușor Dan
Indiferent câți Președinți ai României am avea, indiferent câte epoci am traversa, indiferent cine este în fruntea Parlamentului care are un rol esențial de control, indiferent cine este la șefia serviciilor speciale, care este numele Procurorului General, cine este în fruntea parchetelor specializate sau „capul” Curții Supreme de Justiție din România, în România, unele lucruri …
