Diriginții de șantier cer utilizarea ajutorului european pentru construirea de autostrăzi
Diriginții de șantier organizați în Colegiul Tehnic al Diriginților de Șantier au emis un comunicat de presă în care solicită ca banii europeni oferiți despre ajutor pentru reducerea efectelor pandemiei să fie direcționați spre investiții precum construirea de autostrăzi sau a sistemului de irigat național.
România va beneficia de o asistență financiară din partea Uniunii Europene pentru reducerea efectelor economice ale crizei sanitare: 33 de miliarde de euro, din care 21 de miliarde sunt bani nerambursabili, dar și un credit în valoare de 12 miliarde de euro.
Însă această asistență va fi doar alocată, nu și dată, în condițiile în care România nu pune la dispoziție proiecte de investiție absolut necesare dezvoltării țării.
România este codașă la atragerea fondurilor europene din actualul ciclu bugetar european, peste 60% din bani rămânând necheltuiți. Astfel că oricât am negocia, dacă nu suntem în stare să atragem și să cheltuim banii, totul rămâne doar pe hârtie.
“Există câteva proiecte care sunt de importanță zero, dar care sunt departe de a fi începute. Dacă ar fi să numim cinci dintre ele acestea ar fi: autostrăzile, rețeaua de apă și canalizare din localități, infrastructura de irigare a terenurilor agricole, construcția și reabilitarea școlilor și grădinițelor. Românii trebuie să înțeleagă că acești bani nu sunt oferiți cadou de cineva ci ni se datorează de drept, ca urmare a faptului că suntem membri ai Uniunii Europene, suntem parte a contribuției și a deciziilor” afirmă Cezar Petre, președinte al Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier.
România este obligată să foloseasca banii primiți drept ajutor pentru pornirea de noi investiții, eventual mutarea unei părți din proiectele deja depuse spre finanțare prin programul PNDL:
“Autoritățile locale preferă să desfășoare investiții prin intermediul programului PNDL datorită birocrației mult reduse. Dar nu ne impune nimeni din Europa o legislație și o birocrație specială pentru fondurile europene, totul se creează la București prin suprareglementare. Investiții există, proiecte sunt, banii trebuie directionați către acestea și nu pentru completarea de pachete de asistență socială și care au efect pe termen scurt, însă pe termen lung vom rămâne cu o datorie de rambursat. Avem nevoie de autostrăzi, aceasta trebuie să fie prioritatea zero, restul sunt doar scuze. Este ca și cum arterele unui corp uman nu ar funcționa, totul se blochează” spune Lulea Marius Dorin, vice-președinte în cadrul organizației.
- Energia electrică se scumpește iar din 2026
Prețul energiei electrice va crește iar în 2026, iar efectele nu se vor simți numai la factura de electricitate, ci și la cea de la termoficare. Deși pe hârtie majorarea poate părea modestă, efectele vor fi vizibile în buzunarele românilor încă din ianuarie 2026. Dar ce este taxa de cogenerare și care este motivul introducerii acesteia? Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență a fost instituită pentru a susține centrale capabile să producă simultan energie electrică și termică, cu un randament superior instalațiilor tradiționale. Ideea inițială era ca populația să plătească o sumă redusă, urmând ca eficiența sporită să ducă, în timp, la … - Lucian Popa (BNR): Situația economică a României este dezastruoasă
Cristian Popa, membru în boardul de conducere al Băncii Naționale, arată faptul că România a ajuns într-o situație limită, iar măsurile pentru a limita creșterea datoriei publice sunt absolut necesare. Popa atrage însă atenția că marea șansă a țării noastre se numește PNRR-ul, peste 20 de miliarde de euro pe care îi putem investi cu cap și care vor genera un factor important de multiplicare în anii următori. În 2024 si prima jumătate a anului 2025, pe fondul unui consum încă ridicat, alimentat de politici fiscale excesiv de relaxate, ritmul de creștere al economiei românești a încetinit vizibil. Economia rămâne însă pe un … - Vor creşte ratele. Viceguvernatorului BNR trage un semnal de alarmă
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Leonardo Badea, a vorbit despre mecanismele prin care dezechilibrele bugetare determină majorări ale dobânzilor și influențează negativ întreaga economie. În acest moment, țara noastră se confruntă cu un deficit bugetar ridicat. Acest lucru se resimte în economie, dar și în viața de zi cu zi a cetățenilor. „În circumstanțele în care deficitul bugetar pe balanța primară nu va scădea semnificativ, creșterea datoriei publice cu implicațiile aferente va pune presiune pe costurile de finanțare ale statului. Aceasta determină amplificarea costurilor de finanțare ale instituțiilor de credit. În cele din urmă, costuri mai mari la depozitele bancare au efecte ascendente … - Canalul Siret-Bărăgan, blocat în acte. Fermierii așteaptă apă, nu promisiuni. Irigațiile rămân pe hârtie
Canalul Siret-Bărăgan rămâne un proiect blocat, deși autoritățile îl prezintă drept o investiție strategică pentru irigații. Licitația pentru primii 23 de kilometri nu are încă un termen clar, iar banii ajung mai ales la reparații pe doar 5 kilometri deja existenți. În acest timp, fermierii din zonele afectate de secetă pierd producții și caută soluții de supraviețuire. În Vrancea, oamenii vorbesc despre un an greu și despre culturi care s-au uscat pe câmpuri. Seceta din acest an a lovit puternic culturile din Vrancea și a schimbat complet estimările din primăvară. Fermierii vorbesc despre suprafețe întinse care au avut nevoie de … - Economia României – probabil în recesiune tehnică
ING Bank se așteaptă pentru România la o creștere economică mai ridicată în acest an față de estimările anterioare, dar vede o probabilă recesiune în acest final de an, pe fondul scăderii consumului. Creșterea economică anuală a fost confirmată de Statistică la 1,6% în trimestrul al treilea, în timp ce dinamica cumulată pe primele 9 luni este de 0,8%. Față de trimestrul al doilea, economia a scăzut cu 0,2%. Acum, ING Bank a majorat prognoza privind dinamica PIB în acest an de la 0,3% la 1,1%. Estimarea ING presupune astfel o contracție a PIB trimestrial în T4. „Acest lucru înseamnă … - HERVIS pleacă din România. Un nou eșec al guvernului care alungă investitorii
Hervis Sports and Fashion SRL își închide operațiunile din România după cinci ani consecutivi de pierderi semnificative. Nu este un accident. Este simptomul unei economii românești aflate în colaps, prăbușită sub greutatea politicilor fiscale haotice și a unui guvern care a reușit performanța să transforme una dintre cele mai dinamice piețe din regiune într-un teren ostil investițiilor. Piața românească a devenit instabilă, imprevizibilă și sufocată de taxe crescute peste noapte. Puterea de cumpărare s-a redus dramatic. În ultimii cinci ani românii au sărăcit, și nu doar puțin: veniturile reale au căzut, inflația a devorat economiile, iar consumul s-a contractat. Magazinele … - Consumul intră oficial în zona „roșie”. Prăbușire totală în urma măsurilor lui Ilie ”sărăcie”
După mai bine de un deceniu în care românii au ținut economia în mișcare prin consum, datele INS pentru luna octombrie marchează o schimbare majoră: comerțul cu amănuntul a intrat în scădere, atât față de luna precedentă, cât și față de anul trecut. Este prima confirmare statistică a faptului că „vedeta” creșterii economice – consumul – își pierde forța, într-un moment în care investițiile și exporturile nu sunt pregătite să preia singure ștafeta. Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din retail (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în octombrie cu 1,1% față de septembrie (serie ajustată) și cu 4,0% față … - Traficul va fi reluat pe 18 decembrie în ambele sensuri pe podul Giurgiu – Ruse peste Dunăre
Pe 18 decembrie, traficul va fi restabilit în ambele sensuri pe podul peste Dunăre, lângă Ruse, a anunțat Agenția pentru Infrastructură Rutieră. Lucrările la șantier vor continua la începutul anului 2026, transmite publicația bulgară 24Chasa, citată de Rador. Lucrările de construcție la secțiunea de 320 de metri, închisă în prezent, pe banda spre România, sunt în curs de finalizare, iar de sărbătorile de Crăciun și Anul Nou toate tipurile de vehicule vor trece fără restricții. Reparațiile capitale în etapa următoare vor continua însă la începutul anului 2026. Se preconizează ca lucrările de construcție și montaj vor continua începând cu 8 ianuarie … - Peste 1,1 milioane de persoane au plecat din România să lucreze în Italia. 15% dintre angajații români trăiesc acolo
Italia rămâne țara cu cea mai mare comunitate de români din lume. Potrivit celor mai recente date oficiale ale Institutului Național de Statistică din Italia (ISTAT), la 1 ianuarie 2024 trăiau în Italia 1.083.774 de români. Sursa foto: X Alte date ale Ministerului de Interne din Italia arată o cifră și mai mare: 1.137.728 de rezidenți români în 2024, adică aproape o cincime din toți străinii din Italia. Românii formează în continuare cea mai mare comunitatea de imigranți, cu aproximativ 21% din totalul străinilor. Fenomenul migrației rămâne masiv: aproximativ 15% dintre toți românii plecați la muncă în străinătate sunt stabiliți în Italia. Cele … - Creșterea sărăciei în UE: țările cele mai afectate
Rata generală a sărăciei în blocul comunitar este în scădere, dar nu peste tot. Franța este una dintre puținele țări europene în care rata sărăciei a crescut în ultimul deceniu, informează Euronews, citată de bulgarii de la publicația Trud. Conform celor mai recente date ale Eurostat, Parisul a înregistrat o creștere de aproape 2% din 2014 a numărului de persoane care se confruntă cu „dificultăți” sau „mari dificultăți” în a face față cheltuielilor de zi cu zi, așa cum arată institutul de statistică. În afară de Franța, rata sărăciei a crescut doar în nordul Europei în ultimul deceniu: Danemarca (+2,4%), Finlanda … - Super bugetarii care încaseasă doar din „adaosuri” peste 10.000 de lei
Bugetari din mai multe instituții reușesc să încaseze doar din sporuri de trei ori mai mult față de angajatul care primește leafa minimă, care este la un brut de 4.050 de lei. Situația sporurilor mari poate fi observată mai ales în zona Justiției, fie că vorbim de CCR, CSM, Ministerul Justiției sau alte instituții. La CCR, președintele CCR încasează mai multe sporuri, la fel ca membrii simpli ai plenului de nouă. Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este cel mai mare, de 25% din salariul de bază, și ajunge la 11.769 de lei, sumă brută. Un al doilea spor este … - Se porneşte centrala pe cărbune de la Paroşeni, în urma deziciilor imbecile de la București
Secretarul de stat Pavel Niţulescu din Ministerul Energiei a declarat marţi, la Ploieşti, că energia pe care o producea centrala de la Brazi, oprită din cauza crizei apei de la Paltinu, va fi suplimentată din alte surse, urmând să fie pornite centrala de la Paroşeni şi încă un grup la CEO Oltenia, transmite Agerpres. „În momentul de faţă, această energie pe care o producea centrala de la Brazi este suplimentată din alte surse de producţie de energie electrică, surse stabile. Avem energie produsă pe partea de cărbune, care în momentul de faţă este suficientă. Funcţionăm doar cu trei grupuri pe …
