Kremlinul a sporit în mod dramatic securitatea personală a președintelui Vladimir Putin, ca parte a noilor măsuri provocate de un val de asasinate ale unor figuri militare ruse importante și de temeri privind o lovitură de stat care l-ar viza pe omul forte de la Moscova, conform unui raport al unei agenții europene de informații. Ce se știe însă despre posibilul complot împotriva țarului de la Kremlin orchestrat chiar din inima sistemului și despre tensiunile explozive dintre facțiunile militare care indică, cred analiștii, o Rusie aflată în pragul colapsului intern?
Informația pe scurt:
· Kremlinul a mărit drastic securitatea lui Putin din cauza fricii de asasinate și lovituri de stat
· Liderul rus petrece mai mult timp în buncăre și își limitează deplasările și contactele publice
· Războiul din Ucraina, pierderile militare și problemele economice au creat tensiuni în elita de la Moscova
· Serghei Șoigu este văzut de unele surse ca posibil implicat într-un complot intern
· Analiștii spun că Rusia devine mai instabilă și mai periculoasă pe fondul declinului economic și demografic
· Profesorul Brian D. Taylor afirmă că paranoia și lipsa de încredere slăbesc sistemul construit de Putin
Un raport devastator
Kremlinul a sporit în mod dramatic securitatea personală a președintelui Putin, instalând sisteme de supraveghere în locuințele personalului apropiat, ca parte a noilor măsuri provocate de un val de asasinate ale unor figuri militare ruse de rang înalt și de temeri privind o lovitură de stat, conform unui raport al unei agenții europene de spionaj, obținut de CNN.
Bucătarii, gărzile de corp și fotografii care lucrează cu liderul de la Kremlin au, de asemenea, interdicția de a călători cu transportul public, se arată în dosar. Vizitatorii șefului de la Kremlin trebuie să fie verificați de două ori, iar cei care lucrează aproape de el pot folosi doar telefoane fără acces la internet, adaugă raportul. Ukrainska Pravda a scris și ea că serviciul însărcinat cu paza președintelui a cerut vizitatorilor să predea ceasurile de mână înaintea întâlnirilor față în față cu Putin.
Unele dintre măsuri au fost puse în aplicare în ultimele luni, în urma uciderii unui general de rang înalt în decembrie, fapt care a declanșat o dispută în rândul liderilor instituțiilor de securitate din Rusia, se menționează în raport. Acestea sugerează o neliniște crescândă în interiorul Kremlinului, care se confruntă cu probleme tot mai mari în țară și în străinătate, inclusiv dificultăți economice, semne tot mai dese de disidență și eșecuri pe câmpul de luptă din Ucraina.
Raportul serviciului european de informații a precizat că oficialii ruși de securitate au redus drastic numărul locațiilor pe care Putin le vizitează în mod regulat. Țarul de la Kremlin și familia sa au încetat să mai meargă la reședințele lor obișnuite din regiunea Moscovei și de la Valdai, proprietatea de vară izolată a președintelui, situată între Sankt Petersburg și capitala Federației Ruse. Regiunea este renumită pentru Parcul Național Valdai, un sit protejat de UNESCO pentru lacurile și pădurile sale, dar a devenit cunoscută și pentru reședința prezidențială oficială “Dolgiye Borody” sau “Ujin.”
Proprietatea de la Valdai esate considerată reședința preferată a lui Putin pentru perioadele de relaxare, fiind mult mai retrasă și mai greu de monitorizat decât Kremlinul. Tot aici are loc anual și Forumul de Discuții Valdai, un eveniment unde Putin se întâlnește cu experți internaționali.
În ultimii ani, zona a fost fortificată masiv. Rapoartele indică instalarea a numeroase sisteme de apărare antiaeriană (precum Pantsir-S1) pe turnuri speciale în jurul proprietății pentru a proteja liderul rus de eventuale atacuri cu drone.
Dacă Valdai este refugiul de vară izolat, Novo-Ogariovo reprezintă centrul nervos al puterii sale zilnice, fiind reședința oficială principală de unde acesta își exercită autoritatea.
Situată în districtul exclusivist Odintsovo din regiunea Moscovei (pe autostrada Rubliovo-Uspenskoie), Novo-Ogariovo este locul unde Putin își petrece majoritatea timpului încă din anul 2000. Deși Kremlinul este sediul simbolic, Novo-Ogariovo este locul unde acesta locuiește efectiv și unde primește vizitele oficiale importante.
Raportul agenției europene de spionaj a indicat că, până acum, în acest an, Putin nu a vizitat nicio instalație militară, în ciuda călătoriilor regulate din 2025. Pentru a ocoli aceste restricții, Kremlinul publică imagini preînregistrate cu liderul rus, se spune în raport.
De la invazia Ucrainei în 2022, Putin petrece, de asemenea, săptămâni întregi în buncăre modernizate, adesea în Krasnodar, o regiune de coastă la Marea Neagră, aflată la câteva ore de Moscova.
Aici se află proprietatea sa vastă de la Gelendjik, cunoscută sub numele de Palatul lui Putin, un complex gigantic de un miliard de dolari dotat cu propriul port, biserică și buncăr.
Structurile subterane din regiunea Krasnodar sunt mult mai mult decât simple adăposturi. Ele sunt centre de comandă complet autonome, proiectate să reziste unui atac nuclear sau unei revolte interne prelungite. Conform dosarului obținut de CNN, Putin preferă această regiune deoarece izolarea geografică și controlul total asupra spațiului aerian de la Marea Neagră îi oferă un sentiment de siguranță pe care Moscova nu îl mai poate garanta. În timp ce capitala este vulnerabilă la atacurile cu drone și la jocurile de putere ale elitelor moscovite, buncărele din sud sunt gestionate de un cerc extrem de restrâns de loialiști din cadrul Serviciului Federal de Protecție sau FSO (Federalnaya Sluzhba Okhrany), agenția de elită responsabilă pentru paza și protecția președintelui Putin, a familiei sale și a celor mai importanți oficiali ai statului rus.
Dosarul, transmis către CNN și altor instituții media de o sursă apropiată unei agenții europene de informații, vine într-un moment de criză percepută în jurul Kremlinului, la patru ani de la începutul războiului împotriva Ucrainei.
Pierderile rusești, estimate de occidentali la aproximativ 30.000 de morți și răniți în fiecare lună, împreună cu câștigurile teritoriale limitate pe linia frontului și atacurile repetate cu drone ale Ucrainei adânc în interiorul Rusiei, au dus costul conflictului la un nivel pe care mulți îl consideră nesustenabil.
Costul economic al războiului este acum palpabil – cu întreruperi de date mobile care afectează regulat orașele mari, înfuriind chiar și burghezia pro-Putin – ceea ce accentuează sentimentul că războiul începe să lovească elita urbană, care până acum fusese în mare parte izolată de impactul invaziei.
Raportul oferă detalii rare despre îngrijorările Moscovei privind deteriorarea securității interne. De asemenea, subliniază detalii potențial jenante despre tensiunile din rândul comandamentului de securitate și militar rus cu privire la cine este responsabil pentru protecția liderilor de rang înalt – lucru care, se spune, a determinat revizuirea protocoalelor lui Putin și extinderea unui nivel mai ridicat de securitate personală pentru încă 10 comandanți de rang înalt.
Frica de puci
Raportul afirmă că, de la începutul lunii martie 2026, “Kremlinul și Vladimir Putin însuși au fost îngrijorați de potențiale scurgeri de informații sensibile, precum și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat care să îl vizeze pe președintele rus. El se teme în mod deosebit de utilizarea dronelor pentru o posibilă tentativă de asasinat din partea membrilor elitei politice ruse.”
Dar cea mai izbitoare concluzie îl privește pe Serghei Șoigu. Fostul ministru al apărării și fostul confident al lui Putin, marginalizat și servind în prezent ca secretar al Consiliului de Securitate, “este asociat cu riscul unei lovituri de stat, deoarece păstrează o influență semnificativă în cadrul înaltului comandament militar,” precizează raportul.
Acesta adaugă că arestarea fostului adjunct și colaborator apropiat al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, pe 5 martie, este considerată “o încălcare a acordurilor tacite de protecție între elite, slăbindu-l pe Șoigu și crescând probabilitatea ca el însuși să devină ținta unei investigații judiciare.”
Țalikov a ocupat funcția de prim-adjunct al ministrului Apărării din 2015 până în 2024. El este al patrulea fost adjunct al ministrului Apărării care se confruntă cu urmărirea penală de când Șoigu a fost înlăturat din funcția de ministru în mai 2024 și înlocuit cu economistul de la Kremlin, Andrei Belousov.
Comitetul de Investigații, principalul organism de anchetă al Rusiei, l-a acuzat pe Țalikov de “formarea unei organizații criminale ai cărei membri au delapidat fonduri de stat între 2017 și 2024.” Instituția a precizat că Țalikov se confruntă cu 12 capete de acuzare pentru delapidare. Bărbatul în vârstă de 69 de ani a fost, de asemenea, pus sub acuzare pentru spălare de bani și luare de mită.
Raportul nu oferă dovezi care să susțină afirmațiile împotriva lui Șoigu, care anterior era văzut ca fiind foarte apropiat de Putin, iar o tentativă de a-l înlătura pe președintele rus ar marca o răsturnare totală a loialității. Având în vedere că publicarea raportului poate avea ca scop destabilizarea Kremlinului, este notabil faptul că serviciul european de spionaj ar avertiza, în mod eficient, Kremlinul cu privire la o posibilă lovitură de stat.
Reamintim că Putin a supraviețuit unei tentative anterioare de revoltă în iunie 2023, când șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a condus un marș eșuat asupra Moscovei.
Grupul fondat de Prigojin, un fost apropiat al președintelui Putin, a jucat pentru o lungă perioadă un rol cheie în luptele din Ucraina, după ce, de-a lungul anilor, s-a implicat în Siria, Republica Centrafricană, Libia sau Mali. În iunie 2023, Prigojin a șocat lumea lansând o rebeliune de scurtă durată împotriva Ministerului Apărării rus, pe care îl acuza de corupție și incompetență. Deși marșul spre Moscova s-a încheiat printr-o înțelegere, rebeliunea a subminat serios autoritatea Kremlinului. La câteva luni după acest episod, în august 2023, Prigojin a murit într-un accident de avion în circumstanțe suspecte, eveniment interpretat de mulți ca o eliminare orchestratată pentru a pedepsi sfidarea lui față de Putin și a readuce Wagner sub controlul statului.
Revenind la raportul spionilor europeni, CNN a precizat că disputele interne din elita moscovită sunt adesea subiect de speculații intense, dar sunt rareori expuse. În plină invazie a Ucrainei, pe măsură ce sprijinul SUA pentru Kiev scade, agențiile europene de informații au o motivație semnificativă să sugereze o stare de conflict și paranoie tot mai mare la Kremlin. Natura unor astfel de informații face de altfel ca unele detalii să fie greu de verificat.
Unele dintre măsurile de securitate detaliate în jurul lui Putin au mai fost raportate anterior sau erau presupuse pe scară largă, inclusiv perchezițiile corporale intensive, evitarea smartphone-urilor de către Kremlin și restricționarea mișcărilor președintelui. Putin este încă văzut regulat în public, săptămâna trecută el întâlnindu-se cu liderul cecen Ramzan Kadîrov și cu ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi.
Jurnaliștii au scris că Putin a început să se izoleze în timpul pandemiei de Covid-19, stând adesea la capătul unei mese lungi față de oaspeții săi de rang înalt, până când a ordonat invazia din februarie 2022. Rapoartele sugerează că folosește același decor de birou în mai multe locații de unde se adresează cabinetului său prin legătură video.
Detaliile despre noile măsuri de securitate au venit la câteva zile după ce Moscova a anunțat schimbări semnificative pentru parada din 9 mai din Piața Roșie, care a comemorat victoria asupra Germaniei naziste. Evenimentul din acest an – al cincilea de la invazia la scară largă a Ucrainei – a avut loc fără armament greu, cum ar fi blindate și rachete.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a indicat că amenințarea și succesul recent al atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune au fost o motivație în reducerea semnificativă a paradei: “Pe fondul acestei amenințări teroriste, desigur, sunt luate toate măsurile pentru a minimiza pericolul.” Paradele anterioare au fost o demonstrație a puterii militare a Kremlinului, dar au fost reduse de la începutul invaziei în Ucraina, invocându-se preocupări operaționale și de securitate, au explicat ziariștii de peste ocean.
Certuri la nivel înalt
Raportul de informații sugerează că noile măsuri de securitate au fost implementate după un schimb dur de replici între liderii de rang înalt, într-o întâlnire la Kremlin cu Putin la sfârșitul anului trecut, la câteva zile după asasinarea generalului-locotenent Fanil Sarvarov la Moscova, pe 22 decembrie 2025.
Acesta a murit după ce un dispozitiv exploziv plasat sub autoturismul său Kia Sorento a fost detonat.
Sarvarov a fost al treilea oficial militar care a fost ucis în atacuri cu bombă în capitala Rusiei în ultimul an. El era șeful departamentului de pregătire operațională al forțelor armate, a precizat Comitetul de Investigații, care a adăugat că o ipoteză investigată este că bomba a fost plasată cu implicarea serviciilor de informații ucrainene.
Șocat de vulnerabilitatea măsurilor de securitate care au permis asasinarea generalului, Putin a convocat personalul cheie de securitate trei zile mai târziu.
În timpul întâlnirii, șeful Statului Major, Valeri Gerasimov, l-a criticat pe șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Alexander Bortnikov, pentru eșecul de a-și proteja ofițerii, care la rândul său s-a plâns de lipsa de resurse și personal pentru a-și face treaba, spune raportul. “Subliniind teama și demoralizarea pe care acest lucru le-a cauzat în rândul personalului (militar), Valeri Gerasimov și-a criticat dur omologii din serviciile speciale pentru lipsa lor de prevedere,” se precizează în documentul spionilor europeni.
Raportul de informații a indicat că, la finalul acestei întâlniri tensionate, “Putin a făcut apel la calm, propunând un format de lucru alternativ și instruind participanții să prezinte soluții concrete la problemă în termen de o săptămână.” Acea soluție rapidă a implicat extinderea atribuțiilor propriului Serviciu Federal de Protecție – care la acel moment îl proteja doar pe Gerasimov din cadrul comandamentului militar – pentru a asigura securitatea altor 10 comandanți de rang înalt.
Raportul agenției europene de informații susține că intensificarea propriilor măsuri de securitate ale lui Putin a venit după această extindere a competențelor FSO.
Analiștii spun că este rar ca agențiile occidentale de informații să scurgă relatări detaliate ale deliberărilor confidențiale ale unor actori ostili, obținute cel mai probabil din surse umane sau electronice, ambele riscând să fie compromise dacă sunt expuse. Totuși, publicarea acestora poate reflecta o încercare a oficialilor europeni de a profita de o speranță despre care criticii spun că a fost mult timp singura lor strategie pentru a învinge Rusia în Ucraina: să aștepte colapsul său intern.
Paranoia profesională
Analiștii occidentali spun că, în condițiile în care războiul cu Ucraina a intrat în cel de-al cincilea an, atmosfera din interiorul Kremlinului s-a schimbat de la bravada sfidătoare a începutului “Operațiunii Militare Speciale” într-o stare de tremur profund și sistemic. Așa cum preciza și raportul scurs de la un serviciu de informații al Uniunii Europene, liderul rus nu mai luptă doar un război în Ucraina; el duce o bătălie tăcută și disperată împotriva propriului cerc interior, într-un mediu definit de “paranoie profesională.”
Așa cum am scris mai sus, informațiile arată o schimbare dramatică în activitatea zilnică a lui Putin. Președintele ar petrece din ce în ce mai mult timp într-o rețea de buncăre subterane sofisticate, situate în principal în Munții Ural. Această retragere este determinată de o dublă teamă: dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune și trădarea internă.
Serviciul Federal de Protecție a transformat efectiv centrul puterii într-o gaură neagră comunicațională. Această “cupolă digitală” deasupra Moscovei implică un nivel intens de război electronic pentru bruiajul semnalelor GPS și satelitare. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) relatează că recentele întreruperi ale internetului în zona Moscovei au fost “cel puțin parțial legate de securitatea lui Putin și de protecția anti-drone,” după ce liderul de la Kremlin a modificat regulamentele FSO pentru a permite controlul total asupra mediului informațional local în orice moment.
G4Media l-a întrebat pe Brian D. Taylor, profesor de Științe Politice și director al Moynihan Institute of Global Affairs de la Syracuse University, dacă vreo facțiune din cadrul sistemului politic, militar sau de securitate rus are în prezent capacitatea de a-l contesta sau de a-l înlătura potențial de la putere pe Putin, sau dacă aparatul său de supraveghere a transformat orice tentativă de lovitură de stat într-o misiune sinucigașă? Dacă există o amenințare, cine anume o reprezintă?
Profesorul Taylor ne-a permis să cităm dintr-o postare mai lungă pe care a făcut-o recent pe platforma Bluesky.
Expertul a observat că, deși măsurile luate de cei din jurul lui Putin sunt extreme, ele sunt logice în climatul actual. Taylor a afirmat: “Ideea de bază că Putin este mai preocupat de propria securitate pare plauzibilă,” adăugând că în “putinismul de fază târzie,” supraviețuirea fizică a liderului devine obiectivul principal al întregului aparat de stat.
Totuși, această izolare creează un cerc vicios în care liderul primește doar informațiile pe care dispozitivul său de securitate i le permite, îndepărtându-l și mai mult de realitatea războiului.
Alți analiști susțin că cea mai mare amenințare reprezentată de Rusia lui Putin nu este una “puternică,” ci una “muribundă.” Asta după ce indicatorii demografici și economici pentru 2026 sunt considerați catastrofali.
“Crucea rusă” – momentul în care rata mortalității depășește rata natalității – s-a transformat într-o prăpastie din cauza pierderilor de război și a plecării peste hotarea peste 1,5 milioane de profesioniști educați. Într-o evaluare dură pentru Newsweek, Emzari Gelashvili a afirmat de altfel: “Nu vă mai temeți de o Rusie puternică. Începeți să vă temeți de una muribundă.”
Logica este că un regim fără viitor este mai predispus să își asume riscuri existențiale. Pe măsură ce economia rusă este sacrificată pentru a susține un buget de apărare care consumă aproape 40% din cheltuielile federale, silovarhii devin tot mai agitați. Așa cum am explicat într-un material trecut, silovarhii sunt foști și actuali membri de rang înalt din serviciile de securitate de la Moscova, precum și directori executivi ai unora dintre cele mai importante companii de stat din Rusia – majoritatea cu trecut in KGB si FSB -, parte a unui cerc apropiat de președintele Putin, influența lor depășind-o cu mult pe cea a faimoșilor oligarhilor. Ei formează coloana vertebrală a administrației lui Putin.
Silovarhii realizează că, deși Putin poate supraviețui unui impas militar, statul rus s-ar putea să nu supraviețuiască acestei traiectorii. Acest lucru creează un motiv puternic pentru o lovitură de stat “corectivă” – o încercare a elitei de a-l îndepărta pe Putin nu în numele democrației, ci pentru a salva ceea ce a mai rămas din propria lor putere și avere.
În plus, războiul a accelerat un colaps demografic care ar putea necesita decenii pentru a fi reparat. Cu pierderi totale estimate de unele agenții la aproape 1,3 milioane de morți sau răniți grav, forța de muncă a Rusiei este grav afectată.
Acest scenariu al “ursului rănit” face conducerea și mai periculoasă deoarece, după cum notează Gelashvili, un stat încolțit, care se percepe într-un declin terminal, poate considera că “semnalizarea nucleară tactică sau escaladarea hibridă” reprezintă singura modalitate de a reseta o tablă de joc pe care o pierde clar.
Comentatorii s-au referit și la cea mai explozivă evoluție din Rusia în 2026, respectiv identificarea unei potențiale “junte” care se formează în cadrul Consiliului de Securitate.
În ciuda îndepărtării sale de la Ministerul Apărării, Serghei Shoigu rămâne o figură centrală. Dosarul scurs sugerează că Șoigu este asociat cu riscul unei lovituri de stat datorită influenței sale printre ofițerii superiori.
Acest lucru sugerează o ruptură în relația de lungă durată dintre Putin și fostul său șef al apărării, pe măsură ce armata caută un țap ispășitor pentru stagnarea războiului.
Totuși, publicația The Spectator a avertizat că aceste rapoarte, precum documentul serviciului european de spionaj, ar putea face parte dintr-o operațiune psihologică mai amplă menită să semene discordie la Moscova. Publicația a notat: “Îmbătrânitul Putin se poate teme într-adevăr de un atac ucrainean direct – iar pretorienii săi sunt toți paranoici din punct de vedere profesional.”
Prin lansarea numelui lui Șoigu ca posibil conspirator, rivalii occidentali sau interni ar putea încerca să provoace o epurare care ar destabiliza și mai mult structura de comandă militară a Rusiei într-un moment critic al conflictului.
Brian Taylor susține această perspectivă sceptică, afirmând: “Astfel de rapoarte sunt adesea “scurse” sau fabricate de rivalii persoanelor menționate.” Profesorul de la Syracuse University a subliniat că sistemul rus este construit intenționat cu interceptări și supraveghere militară tocmai pentru “a spiona soldații” și a preveni colaborarea conspirativă.
În opinia lui Taylor, scurgerea în sine este o armă de război: “Ar trebui să fim sceptici față de rapoartele de “informații” care par o colecție a tuturor lucrurilor pe care vrem să le credem despre Putin.”
În acest context, comentatorii s-au referit și la parada anuală de Ziua Victoriei, despre care au spus că s-a transformat într-o “paradă a paranoiei.” În 2026, evenimentul a fost tratat mai degrabă ca o operațiune de securitate cu miză ridicată decât ca o celebrare.
Reducerea masivă a vehiculelor blindate grele – justificată oficial prin “situația operațională” – este văzută de mulți ca o teamă că o unitate militară și-ar putea îndrepta tunurile spre tribuna oficială.
Insistența lui Putin de a organiza parada în ciuda amenințărilor reflectă, potrivit ISW, “un refuz de a accepta realitățile actualului câmp de luptă.”
Nu este de aceea de mirare că amenințarea asasinării a trecut din domeniul teoriei în cel al planificării active în interiorul zidurilor Kremlinului. După cum a scris Newsweek, discuția s-a mutat spre ceea ce urmează după: “Moartea sau asasinarea lui Vladimir Putin ar lăsa un vid de putere pe care diferitele facțiuni ale silovarhilor se pregătesc deja să îl umple.”
Ca urmare a acestei atmosfere tensionate, fiecare apariție publică a lui Putin este acum un coșmar logistic, cu vizitatori verificați de două ori și cu toate dispozitivele electronice confiscate și inspectate înainte ca cineva să poată intra în aceeași încăpere cu președintele.
Această hiper-vigilență creează o “stagnare a fricii,” spun comentatorii. Când fiecare general este suspectat de trădare, inițiativa pe câmpul de luptă moare. După cum notează profesorul Taylor, Kremlinul este conceput pentru a fi “rezistent la lovituri de stat,” însă costul acestei securități este o destrămare totală a încrederii.
Într-un mediu în care FSO este dominat de paranoia profesională, cel mai mare pericol este ca sistemul să devină atât de fragil din cauza epurărilor interne încât să se prăbușească la primul șoc extern sau intern real.
Concluzia experților este că era Putin a intrat într-un final volatil, unde granița dintre securitatea autentică și isteria sistemică s-a estompat.
Pe măsură ce statul rus continuă să decadă demografic și economic, presiunea asupra elitei de a găsi o “ieșire” din coșmarul războiului cu Ucraina crește. Informațiile scurse, fie că descriu un complot real sau o diversiune inteligentă, confirmă că Kremlinul nu mai este un monolit unit, ci o colecție de facțiuni temătoare care așteaptă ca adversarul să clipească primul.
“Ursul muribund” al statului rus este cel mai periculos tocmai pentru că simte că zidurile se închid în jurul lui. După cum a concluzionat Emzari Gelashvili, Occidentul trebuie să se pregătească pentru o Rusie “în colaps, epuizată militar și tensionată economic – dar înarmată nuclear.”
Riscul nu mai este doar un marș convențional asupra Europei, ci comportamentul imprevizibil al unui regim care crede că nu mai are nicio ieșire.
În cele din urmă, cea mai mare amenințare la adresa vieții și moștenirii lui Vladimir Putin ar putea să nu fie o dronă venită din Kiev, ci dezintegrarea aparatului de securitate pe care el însuși l-a construit pentru a-l proteja.
Așa cum avertizează profesorul Brian Taylor, trebuie urmăriți gardienii aflați direct în spatele tronului. În istoria Kremlinului, oamenii care oferă securitate sunt adesea aceiași care decid, la un moment dat, că a venit timpul pentru o schimbare de conducere. Sau așa cum scria un analist: “Rusia se îndreaptă fie spre “Calea Iraniană”, cea a unui stat de securitate extrem de represiv, fie spre o “Epocă a Tulburărilor.” Pariul sigur, bazat pe literatura de științe politice, este că Putin va rămâne la putere folosind și mai multă supraveghere și represiune.”
