Ungaria îşi va înăspri regulile de trecere a frontierei de la 1 septembrie
Ungaria îşi va înăspri regulile de trecere a frontierei de la 1 septembrie, în condiţiile în care numărul de noi contaminări este în creştere în ţările vecine, a anunţat vineri premierul ungar Viktor Orban la radioul de stat, informează Reuters.
„Când va începe noul an şcolar, nu vom mai putea menţine sistemul de trecere a frontierei care a funcţionat în timpul verii”, a spus Orban.
Conform actualelor reglementări, persoanele care se întorc în Ungaria din ţări cu rate de infectare mai mare trebuie să intre în carantină pentru 14 zile, exceptând cazul când prezintă două teste negative pentru coronavirus.
Croaţia, o destinaţie de vacanţă populară printre unguri, se află pe „lista verde”, fără aplicarea de reguli speciale. Joi, în această ţară s-au înregistrat 255 de noi cazuri de contaminare, care au crescut numărul total de infectări la 7.329.
Viktor Orban nu a oferit detalii cu privire la noile restricţii.
Până vineri, Ungaria a raportat în total 5.046 de cazuri de coronavirus, dintre care 609 decese.
Naţionalistul Viktor Orban, aflat de peste un deceniu la putere în Ungaria, a mai spus că executivul pe care îl conduce va elabora până la mijlocul lunii viitoare un plan pe doi ani pentru redresarea economiei, după o scădere anuală mai gravă decât era de aşteptat a producţiei economice, de 13,6% în trimestrul doi.
Previziunile oficiale ale guvernului ungar continuă să estimeze la numai 3% contracţia economică pentru acest an. Cu toate acestea, ministrul ungar al finanţelor Minaly Varga a estimat luna trecută că economia ţării s-ar putea contracta cu circa 5%, dar aceasta a fost înainte de difuzarea datelor sumbre privind PIB-ul Ungariei din al doilea trimestru, notează Reuters.
Viktor Orban nu a făcut vineri noi estimări cu privire la perspectivele economice ale Ungariei.
Sursa: www.agerpres.ro
- „Nu știu cât mai rezist”. Ultimele cuvinte ale românului care a murit sub dărâmăturile turnului Torre dei Conti. Octav mai avea un an până la pensie
Octav Stroici a comunicat cu pompierii care încercau din răsputeri să ajungă la el, după ce românul a fost prins timp de peste 11 ore sub dărâmăturile turnului medieval prăbușit la Roma. Ultimele cuvinte ale bărbatului înainte să fie dus la spital au fost publicate de publicația italiană La Repubblica. Octav Stroici avea 66 de ani și … - 4 companii au anunțat plecarea din România din cauza economiei în derivă marca Bolojan. În plus, circa 1.700 de angajați sunt dați afară de la alți giganți
La sfârșitul lunii septembrie 2025, rata șomajului în România era de 3,15%, cu 252.520 de șomeri înregistrați, însă pe parcursul anului mai multe companii multinaționale au anunțat planuri de închidere a operațiunilor sau reducerea drastică a personalului pe plan local, în majoritatea cazurilor fiind invocat contextul economic din ce în ce mai dificil de navigat … - Justiția/MAFIA: Cumnatul lui Mircea Geoană, Vâlcov și Vlădescu, eliberați din închisoare în baza prescripției
Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu au fost eliberați pe prescripție, marți, conform unui comunicat al Curții Supreme. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea, pe o procedură extraordinară de atac. Comunicatul Curții Supreme a citat o hotărâre a Curții Constituționale (hotărârea 50/2025). … - The Times: Catedrala Mântuirii Neamului, o provocare pentru Moscova și un simbol al identității românești și al rezistenței față de influența bisericii ruse
La trei secole după ce Petru cel Mare a ridicat prima biserică a imperiului său rus în Sankt Petersburg, noua catedrală ortodoxă din București este cea mai mare de acest gen, scrie publicația britanică The Times într-o amplă analiză despre implicațiile noului simbol al ortodoxiei românești într-o lume creștină pe care Rusia încearcă să o domine și … - Fermierii români plătesc cele mai scumpe credite din Europa! E jaf
Agricultura românească este împovărată nu doar de prețurile mici la produse, ci și de costul uriaș al banilor. În timp ce fermierii francezi, germani sau polonezi se împrumută cu dobânzi de 1–2%, agricultorul român este nevoit să plătească peste 10% dobândă anuală. Practic, cei care produc hrană pentru țară sunt penalizați pentru simplul fapt că …
