Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei
Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.
Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare.
Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.
Sursa: www.zf.ro
- Gheorghe Piperea (AUR): Miliardele pompate în Moldova nu pregătesc Unirea sau integrarea în UE, ci o transformă în cap de pod în conflictul cu Rusia
Juristul și politicianul AUR, Gheorghe Piperea, lansează un avertisment dur: fondurile occidentale care inundă Republica Moldova nu sunt destinate unirii cu România sau aderării la Uniunea Europeană, ci transformării acesteia într-o zonă tampon, pregătită pentru un conflict perpetuu cu Rusia. „S-au băgat miliarde în Moldova, dar nu pentru a o pregăti pentru unirea cu țara-mamă … - JUSTIȚIA/MAFIA! Magistrații au pensii și de 9 ori mai mari față de restul pensionarilor
Magistrații au ajuns să aibă pensii și de 9 ori mai mari față de restul pensionarilor care se zbat la limita sărăciei. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun ca situația poate duce la revolte sociale. Justiția a devenit în ultimii 35 de ani o castă a mafiei de partid și de stat, practic aceștia … - Trădătorul Bolojan refuză scutirea veteranilor și a deținuților politici de la plata CASS
Divergențe pe tema veteranilor și a deținuților politici Discuțiile au devenit tensionate când a fost abordată tema excepțiilor de la plata contribuției la sănătate (CASS). PSD propusese reintroducerea scutirii pentru veterani de război, invalizi, văduve de război și foști deținuți politici – categorii care au beneficiat de această prevedere până la adoptarea Legii nr. 141/2025. … - Guvernul Bolojan bagă în faliment companiile românești din distribuție și avantajează multinaționalele
Reprezentanţii Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) sunt de părere că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) – artificial, injust, neconcurenţial – a afectat serios bugetele companiilor româneşti cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, nu pe cele multinaţionale. Organizaţia salută intenţia de eliminare a acestui … - Armata obligatorie revine în Europa: generația tinerilor chemați din nou la arme
Pe fondul tensiunilor de securitate și al războiului din Ucraina, tot mai multe state europene readuc pe agendă serviciul militar obligatoriu. Din Germania până în Croația și din Franța până în Letonia, continentul se pregătește pentru un viitor în care tinerii vor fi chemați din nou la arme. Europa traversează un moment de cotitură. Dacă …
