CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis: Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare
CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an.
Decizia ar fi fost luată cu 5 voturi „pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi „împotrivă”.
Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru.
Împotriva respingerii au votat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Mora.
Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.
Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.
În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.
„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.
Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.
„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.
Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.
„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.
„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.
Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.
Sursa: www.mediafax.ro
- Candidații marionetă din tolba lui Ciucu: PNL trebuie să înțeleagă că alegătorii nu pot fi tranzacţionaţi aşa, ca nişte şosete
Scena politică din Capitală a mai primit o palmă peste obrazul democrației, după retragerea bruscă a lui Vlad Gheorghe, transformat peste noapte într-un pion sacrificat în jocurile de culise ale lui Ciprian Ciucu. Episodul arată încă o dată modul toxic în care PNL și-a obișnuit electoratul: tratându-i pe oameni drept o masă ușor de mutat, … - Cătălin Drulă, la un pas de ieșirea pe ușa din dos în urma eșecului de la Capitală. Surse: USR l-ar vrea la Ministerul Apărării
Cătălin Drulă încearcă să pară în continuare „omul puternic” al USR, însă în interiorul partidului lucrurile se mișcă rapid și deloc în favoarea lui. Potrivit unor surse politice, liderul USR este tot mai aproape de ieșirea pe ușa din dos, după dezastrul electoral de la Capitală, unde a ajuns pe un rușinos loc patru, pierzând … - Efectul Ciceală, devastator pentru USR. Tinerii progresiști aderă la politicile sociale ale SENS
USR traversează una dintre cele mai profunde crize interne de la înființare, iar principala responsabilă, potrivit vocilor din partid, este Ana Ciceală. În loc să reconstruiască încrederea electoratului după eșecurile repetate, Drulă și Fritz au reușit să creeze fracturi tot mai mari în interiorul USR, alimentând războaie interne și îndepărtând exact segmentul de votanți care, … - ”Ambasadele” din Sectorul 6 sunt reprezentanțele mafiei imobiliare girate de Ciprian Ciucu
Sub umbrela unor denumiri pompoase și a unei imagini „premium”, noile complexuri imobiliare din Sectorul 6 funcționează, în realitate, ca niște avanposturi ale rețelelor de dezvoltatori care sfidează legea, normele urbanistice și chiar siguranța locatarilor. Potrivit documentelor și avertismentelor formulate de specialiști în urbanism, o parte dintre proiectele imobiliare promovate agresiv în mandatul lui Ciprian … - Peste 1,1 milioane de persoane au plecat din România să lucreze în Italia. 15% dintre angajații români trăiesc acolo
Italia rămâne țara cu cea mai mare comunitate de români din lume. Potrivit celor mai recente date oficiale ale Institutului Național de Statistică din Italia (ISTAT), la 1 ianuarie 2024 trăiau în Italia 1.083.774 de români. Sursa foto: X Alte date ale Ministerului de Interne din Italia arată o cifră și mai mare: 1.137.728 de rezidenți români în …
