Când ajung primele teste rapide COVID-19, atât de necesare creşterii capacităţii de testare în România
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat a spus, în şedinţa de Guvern de miercuri, că s-a crescut capacitatea de ventilaţie în spitale şi urmează să ajungă în ţară testele rapide, primele, dintr-o colaborare cu Crucea Roşie.
„Am început să creştem capacitatea, mai ales de ventilaţie şi în zonele unde sunt mai afectate. De exemplu, în Bucureşti, ieri, am distribuit ventilatoare suplimentare la Pantelimon, Spitalul Universitar, Spitalul Floreasca. Mai mult decât atât, am amplasat deja două posturi medicale avansate care permit extinderea capacităţii de observaţie a pacienţilor la Pantelimon şi la Spitalul Universitar. Deci astea sunt măsuri pe care putem să le replicăm şi în alte zone dacă se cere, bineînţeles. Aici am acţionat la cerere. Aducem mai multe pentru a le folosi pe linia de front mai ales în unităţile de primiri urgenţe ne-ar ajuta să punem diagnosticul rapid pentru cazurile simptomatice şi să le diferenţiem chiar dacă unele ulterior vor trebui să fie confirmate şi pe test PCR”, a spus Arafat.
Acesta a anunţat că primele 43.000 de teste rapide ajung în ţară la sfârşitul acestei săptămâni sau începutul săptămânii viitoare, urmând ca ulterior să fie introdus şi stocul strategic.
„Deja primele 43.000 de teste vor ajunge în ţară din fonduri extrabugetare, deci în colaborare cu Crucea Roşie şi urmează să introducem stocul strategic. Acum, pentru ce vine pe prima fază, sunt 43.000 de teste deja contractate care trebuie să ajungă în România la sfârşitul acestei săptămâni sau începutul săptămânii viitoare, iar pe stocurile strategice am prevăzut un milion de teste”, a mai spus dr. Arafat.
Premierul Ludovic Orban a precizat că acest teste ar trebui să fie folosite nu numai în UPU, ci şi în şcoli, grădiniţe, eventual în căminele de vârstnici sau în căminele pentru persoane cu dizabilităţi, acolo unde sunt riscuri majore, pentru a putea diagnostica persoanele simptomatice.
Sursa: Mediafax
- Ana Ciceală va avea un rol în viitor
Ana Ciceală se desprinde tot mai clar ca una dintre figurile politice care vor juca un rol important în următorii ani. Plecarea ei de lângă USR-ul radicalizat ideologic, pe care mulți îl acuză de derive marxiste și detruparea completă de realitatea societății românești, marchează începutul unei reașezări politice pe zona de stânga. Ciceală, cunoscută pentru … - Bucureștiul dă tonul în politica națională: jaful și sărăcia, proiect de țară, cetățeanul pe ultimul loc
Bucureștiul dă tonul în politica națională, iar mesajul transmis de alegători este unul îngrijorător: jaful și sărăcia au devenit, în mod paradoxal, proiect de țară. Alegerea lui Ciprian Ciucu la Capitală, în ciuda scandalurilor, a dezamăgirilor administrative și a lipsei de viziune, este interpretată de mulți ca un vot de încredere pentru Ilie Bolojan și … - Sindromul Stockholm: Bucureștenii au votat tot cu cei care au anulat alegerile
Bucureștiul a oferit în aceste alegeri una dintre cele mai halucinante demonstrații de docilitate politică: a votat exact cu partidul care, pe 6 decembrie 2024, a anulat alegerile prezidențiale și au dinamitat democrația românească prin persoana lui Klaus Iohannis. Atunci, România a trăit un episod de manual despre cum se suspendă voința populară cu un … - Bucureștiul, un oraș capturat de mafie, gri, murdar, blestemat să fie condus de hoți și proști
Bucureștiul pare astăzi un oraș capturat definitiv de mafie. Gri, murdar, sufocat de corupție și incompetente, Capitala României trăiește parcă sub un blestem politic: să fie condusă, ciclic, de hoți și proști. Marea metropolă a țării, care ar trebui să fie motor de dezvoltare și model european, arată ca un decor post-industrial abandonat: străzi sparte, … - DNA nu e o structură de Parchet ci mai degrabă o grupare criminală interesată de protejarea celor vizați de plângeri
Direcția Națională Anticorupție se îndepărtează tot mai mult de rolul pe care ar trebui să îl aibă într-un stat de drept. În loc să fie o structură de parchet dedicată investigării faptelor de corupție, comportamentul instituției seamănă, tot mai des, cu cel al unei grupări criminale interesate să protejeze persoanele vizate de plângeri, nu să …
