Angajații Senatului primesc spor la salariu și pentru „uzura prematură a organismului”
Angajații Senatului României primesc sporuri pentru că își uzează organismul prematur și sunt afectați de undele electromagnetice care se propagă prin clădire, se arată într-un nou episod Digi24, Statul la stat.
Miile de angajaţi de la Parlament primesc lunar un spor de 15 la sută din salariu pentru condiţii vătămătoare. Potrivit informaţiilor oficiale primite de Digi24 de la Camera Deputaţilor şi Senat, în primul rând, funcţionarii de aici sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire.
George Dumitrică, secretar general adjunct Camera Deputaţilor, a declarat că aceste unde se simt și că au „o acțiune asupra organismului uman”: „În funcţie de zonele în care lucrezi se propagă şi se simt. Se simt!!! Ele au o acţiune asupra organismului uman. Nu în toată clădirea dar într-o zonă destul de mare, pentru că vorbim de reţele electrice care îmbracă întreaga structură a Palatului Parlamentului”.
Documentul oficial mai arată că activitatea funcţionarilor presupune o suprasolicitare nervoasă și că există şi condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului.
Sporul de 15% pentru condiții vătămătoare adaugă la salariul unui secretar general 3.030 de lei. Un secretar general adjunct încasează 2.852 de lei, un director general 2.315 lei iar un şef de serviciu 1.784 de lei. Cel mai mic spor îl ia un muncitor necalificat: 285 de lei, mai scrie Digi24.
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabonţ”, instituția care stabilește factorii de risc în baza cărora funcționarii parlamentari primesc sporul, nu au răspuns întrebărilor Digi24.
Sursa: Digi24
- 2025 | Sistemul judiciar și CCR – un an de derapaje instituționale și încălcări ale separației puterilor în stat
În 2025, sistemul judiciar și Curtea Constituțională a României (CCR) au ajuns în centrul unor controverse politice și sociale profunde, iar percepția publică asupra independenței justiției și asupra separației puterilor în stat a fost puternic afectată. Într-un an în care democrația românească se confruntă cu numeroase tensiuni, aceste instituții, menite să apere statul de drept, … - RETROSPECTIVĂ 2025 | România: încălcări ale drepturilor omului, tensiuni instituționale și o societate pusă la încercare
În 2025, România s-a confruntat cu o serie de îngrijorări privind respectarea drepturilor omului, un tablou documentat de o combinație de rapoarte internaționale, decizii judiciare europene și analize ale organizațiilor pentru drepturile fundamentale. Dacă în mod normal respectarea drepturilor omului ar trebui să fie un element consolidat într-un stat membru al Uniunii Europene, realitatea de … - ROMÂNIA 2025 | Un an marcat de promisiuni neonorate și dezinformare, o retrospectivă critică a celor mai controversați politicieni
În 2025, scena politică românească a fost zguduită de evenimente care n-au făcut decât să alimenteze dezamăgirea publicului și să sublinieze fragilitatea dialogului democratic. Un an care ar fi trebuit să readucă stabilitate după turbulențele electorale, a devenit, în schimb, o defilare constantă de declarații publice dubioase, acuzații fără probe și promisiuni contradictorii. În acest … - Retrospectiva 2025 | România — De la democrație stabilă la „regim hibrid”: o analiză documentată a declinului democratic
În 2025, România a trecut printr-o transformare politică profundă, reflectată nu doar în dezbaterile interne, ci și în clasamentele și rapoartele internaționale. Indicatorii instituționali, percepțiile publice și analiza drepturilor fundamentale arată o erodare a elementelor esențiale ale democrației liberale – atât de mult încât analiști și organizații independente vorbesc despre România ca despre un „regim … - ROMÂNIA 2025 | Libertatea presei sub presiune: de la căderi în clasamente internaționale la cazuri de supraveghere, intimidare și obstrucționarea activității jurnalistice
În 2025, libertatea presei din România a intrat într-o zonă de risc vizibilă atât în indicatorii internaționali, cât și în episoade concrete care au pus presiune pe redacții și pe jurnaliști. Semnalul cel mai ușor de cuantificat a venit în primăvară, când România a coborât în clasamentul Reporteri fără Frontiere (RSF), ajungând pe locul 55 …
