România, la ordinul Bruxelles-ului, închide minele de cărbuni

Distribuie acest articol!

În timp ce la Roma, G20 (grupul celor mai industrializate state din lume) negociază agenda climatică globală, muncitorii din sudul Indiei se chinuie să monteze o bandă transportoare deasupra unui dig, lung de 1,5 km în Oceanul Indian, unde e apa mai adâncă și pot acosta nave cu încărcături uriașe de cărbune, relatează Reuters.

G20 își propune zilele acestea ca până în 2050 să închidă toate minele de cărbune de pe planetă, pentru zero emisii de carbon.

Ce e COP 26 și ce rol are ficusul de la Cotroceni

În paralel se organizează la Glasgow, Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26. La cea de- a 26-a ediție va participa și Klaus Iohannis. Pe pagina președinției nu este niciun anunț. În urmă cu o lună, la o altă reuniune ONU, șeful statului român a declarant că “relațiile internaționale privind schimbările climatice reprezintă o prioritate a mandatului său.  “2021 ar trebui să reprezinte un salt înainte în prevenirea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității”, a spus Iohannis.

În Scoția, un număr mare de state vor discuta despre nevoia impunerii unei limite maxime de încălzire globală cu 1,5 grade Celsius. Oamenii de știință spun că menținerea creșterii temperaturii la 1,5 C este un prag vital pentru planetă.

Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic și unul dintre cei mai importanți savanți ai schimbărilor climatice din lume, a avertizat că ținta de 1,5 grade C nu se poate negocia politic, scrie The Guardian.

Șefii de state vor un maxim de 1,5 % creștere a temperaturii planetei, în timp ce zeci de mii de români mor de frig în case

„O creștere de 1,5 C nu este un număr arbitrar, nu este un număr politic. Este o graniță planetară”, a spus el pentru Guardian, într-un interviu. „Fiecare fracțiune de grad în plus este periculoasă.” Permiterea temperaturilor să crească cu mai mult de 1,5 C ar mări considerabil riscul unor schimbări ireversibile ale climei, a mai spus el. De exemplu, ar crește riscul ca Arctica să-și piardă gheața de vară, cu efecte secundare grave asupra restului climei, deoarece dispariția peliculei reflectorizante va mări temperatura mărilor.  Deși Agenția Internațională pentru Energie a stabilit o foaie de parcurs clară până în 2050, cu 400 de etape, inclusiv fără investiții în noi combustibili fosili, țările asiatice sfidează angajamentele mondiale.

India construiește una dintre cele mai mari centrale electrice pe bază de cărbuni din lume

Centrala Udangudi din sudul Indiei este una dintre cele aproape 200 de centrale electrice pe cărbune, aflate în construcție în Asia (95 în China, 28 în India și 23 în Indonezia, potrivit datelor Global Energy Monitor (GEM), organizație nonprofit din SUA).

În timp ce sistemul energetic național al României, se bazează pe cărbune în proporție de 30 %, fostul guvern Orban a decis închiderea unor mine. Zilele acestea, peste 25 de primării au cerut guvernului subvenții în valoare de 1,3 miliarde de lei pentru sistemul de termoficare local. Timișoara are calorifere călâi. Complexul Energetic Oltenia deservește tot sudul României cu energie termică. Această companie este ținta planurilor de luptă împotriva încălzirii globale. În Romania, carbunele sustine cca 40 % din energia consumată la nivel național si chiar mai mult în perioadele de secetă, scrie pe pagina CEO.

CE Oltenia asigura peste 95% din productia de lignit a României. Se va ÎNCHIDE la ordinul Bruxelles-ului

Guvernele liberale au promis Bruxelles-ului închiderea până în 2030 a minelor de cărbune. Asta în condițiile în care Germania și Polonia, cele mai mari producătoare de lignit din lume, au planuri serioase de reconversie și de investiții în energia verde.

De aproape doi ani, Virgil Popescu e ministrul energiei. Nu a prezentat nicio strategie. Ba mai mult, în mandatul său, a închis Termocentrala de la Mintia, care producea energie și alimenta termic orașul Deva.

Marea dezbatere dintre țările puternic industrializate și cele în curs de industrializare nu găsește soluții de compromis. Dacă în SUA s-au închis peste 300 de unități de producție de energie pe bazătă pe cărbune, în Asia, unde trăiește aproximativ  60% din populația lumii, producția cărbunelui crește mai degrabă, decât să scadă, deoarece țările în curs de dezvoltare încearcă să producă tot mai multă energie, comentează azi Reuters.

Peste 90% din cele 195 de centrale pe bază de cărbune, care funcționează în întreaga lume se află în Asia, potrivit datelor GEM.

Tamil Nadu din India este cea de a doua cea mai industrializată regiune a Indiei, având cei mai mari producători de energie regenerabilă din țară. Dar construiește și cele mai multe centrale

pe bază de cărbune.

„Nu putem depinde doar de energia solară și eoliană”, a declarat pentru Reuters un oficial înalt al administrației Tamil Nadu. „Avem nevoie de o prăjitură de cărbune și o glazură de soare,” a spus el, refuzând să-și decline identitatea, deoarece nu era autorizat să vorbească cu presa.

În Asia, ponderea cărbunelui în mixul de producție este de două ori mai mare decât media globală. În 2020, mai mult de 35% din energia lumii provenea din centralele electrice pe bază de cărbune, potrivit BP Statistical Review of World Energy. Aproximativ 25% provin din gaze naturale, 16% din hidro, 10% din energie nucleară și 12% din surse regenerabile, cum ar fi sistemele fotovoltaice și cele eoliene.

Potrivit buletinului zilnic al ANRE, în România azi, 33,9 % din energia electrică se bazează pe hidrocentrale, 21, 1% pe cărbune, 14,6 pe hidrocarburi, 14,6 % pe eolian,7,2 % nucleară și 7,1% solară.

Energia electrică este greu de stocat. Fiecare stat are autoritățile de stat al managmentului energiei

Săptămâna trecută, un reactor nuclear de la Cernavodă s-a decuplat de la sistemul energetic național. A trebuit să importăm 2,7 MW, aproape de limita maximă de transport a Transelectrica.

De mai bine de șase ani, centrala pe bază de hidrocarburi de la Iernut nu este pusă în lucru, datorită deselor scandaluri dintre guvernanți și compania desemnată să finalizeze lucrările.

Secretarul Ministerului Mediului din India, Rameshwar Prasad Gupta, a declarat pentru Reuters, într-un interviu recent, că India este pe cale să-și atingă obiectivul de a reduce amprenta de carbon a țării și, odată cu aceasta, va scădea și cărbunele – dar nu poate să renunțe total la el.

„Fiecare țară are atuurile ei. Avem cărbune, trebuie să-l folosim”, a spus Gupta. „Poziția noastră este că odată ce îți asumi obiectivele de reducere a intensității carbonului, asta va avea impact… Lăsați-ne pe noi dacă o facem în cărbune sau în altă parte”.

Anil Swarup, un fost oficial al agenției Cărbunelui a declarat ferm că zăcământul de cărbune va rămâne principala sursă de energie a Indiei în următorii 15 ani. Deci până în 2035. România s-a angajat să renunțe la centralele pe bază de cărbune până în 2030, deși țara noastră are rezerve uriașe de lignit.

“După ce am îngropat definitiv aurul, acum îngropăm și cărbunele,” ne-a spus întristat un fost director de abataj. Banii din PNRRsunt condiționați de închiderea minelor.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: