Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ acuză „echipa Bolojan” și USR de presiuni asupra puterii judecătorești: „A fost fără precedent. Este în continuare”

Victor Alistar, purtător de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție, acuză existența unei presiuni politice „nemaiîntâlnite” asupra puterii judecătorești și susține că, în spatele acesteia, s-ar afla o încercare de „acaparare” a justiției. Într-un interviu acordat emisiunii „Puterile statului”, de la România TV, Alistar a indicat direct „echipa domnului Ilie Bolojan” și USR, despre care a afirmat că ar fi atacat instituțiile judiciare după ce acestea nu ar fi acceptat să „predea cheile justiției”.

„A fost într-adevăr o presiune nemaiîntâlnită până la acest moment, o dorință de a acapara puterea judecătorească nedisimulată”, a declarat Victor Alistar. Potrivit acestuia, presiunea s-ar fi manifestat atât prin modificări privind statutul magistraților, cât și printr-o campanie publică bazată pe „dezinformări și minciuni privind procedurile judiciare și modul în care funcționează justiția”.

Alistar: „Nu au acceptat ideea de a preda cheile justiției”

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a susținut că atacurile politice s-ar fi concentrat asupra conducerilor și instituțiilor care au apărat independența sistemului judiciar.

„Tocmai de asta au fost atât de atacați de factorul politic, de anumiți oameni din factorul politic, echipa domnului Ilie Bolojan, USR-ul, pentru că ei nu au acceptat ideea de a preda cheile justiției. Apărând independența, au devenit inamicul numărul unu”, a afirmat Alistar.

„În momentul în care cineva te împiedică să acaparezi ceva ce nu îți aparține în regim constituțional, atacul îl vei da pe acele instituții, pe Consiliul Superior al Magistraturii, pe principalele Curți de Apel din țară, pe Înalta Curte”, a continuat acesta.

Alistar a afirmat că ofensiva politică ar fi vizat Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și Curtea de Apel București. El a mers mai departe și a afirmat că atacurile nu ar fi fost întâmplătoare, invocând existența unor dosare care priveau persoane față de care politicienii ar fi avut un interes.

„O altă cale au fost niște materiale media orchestrate în paralel cu atacurile politice din partea Guvernului și pe un tip de mesaj construit unu la unu cu partide politice, aripa Bolojan din PNL și USR-ul, care a atacat în mod direct lideri din justiție, dar și autorități ale justiției în ansamblul lor: Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Apel București”, a declarat acesta.

Campanie „aproape de tip nazist” împotriva magistraților

Victor Alistar a folosit termeni extrem de duri pentru a descrie discursul public privind salariile și pensiile magistraților, apreciind că s-ar fi încercat alimentarea unei confruntări între categorii sociale.

„A fost un atac fără precedent la adresa statutului profesiei. Pe o campanie publică aproape de tip nazist, de ură între categoriile sociale. Amintiți-vă că magistrații erau prezentați ca niște vampiri care sug sângele poporului”, a spus purtătorul de cuvânt al instanței supreme.

El a afirmat că statutul magistraților a fost construit inclusiv în cadrul reformelor convenite cu instituțiile europene și a respins ideea că veniturile acestora ar reprezenta cauza dificultăților economice ale populației.

„Toată această chestiune [a fost] bazată pe sărăcia populației: uite cât are X. Dar nu X îți ia din bani, ci proasta administrare a statului sărăcește populația și pune la pământ economia locală”, a declarat Alistar.

Alistar acuză USR și în cazul informațiilor despre completurile ÎCCJ

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ l-a nominalizat în interviu și pe fostul ministru al Justiției Stelian Ion, în prezent deputat USR, pe care l-a acuzat că ar fi lansat o informație falsă cu privire la modificarea unor completuri de judecată de la Secția penală a instanței supreme.

„Deputatul Stelian Ion de la USR anul trecut (…) a lansat la dânsul pe Facebook o dezinformare cum că la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Secția penală, s-au modificat completurile”, a spus Alistar.

Potrivit acestuia, ÎCCJ ar fi reacționat imediat, arătând că nu exista o asemenea decizie și că nici măcar Colegiul de conducere nu se întrunise.

„Noi am ieșit la acel moment imediat și am spus: o asemenea decizie nu există. Nu s-a întrunit Colegiul de conducere. Adică n-avea nicio bază”, a afirmat Alistar. Acesta a precizat că informația a circulat o perioadă înainte de retractare, iar retractarea nu ar mai fi avut aceeași vizibilitate.

Alistar a afirmat că astfel de episoade nu ar fi fost izolate și că Înalta Curte s-ar fi confruntat în mod repetat cu informații false sau scoase din context.

„Noi am fost puși în fața unor asemenea minciuni în mod repetat, iar opinia publică (…) vine și crede ca atare o minciună cât casa că este adevăr. Ori asta este nepermis într-un stat democratic”, a declarat reprezentantul ÎCCJ.

„Prescripția răspunderii penale este vina Parlamentului”

Un alt exemplu invocat de Victor Alistar este controversa privind prescripția răspunderii penale și dosarele închise după deciziile Curții Constituționale.

Reprezentantul ÎCCJ a respins ideea că judecătorii ar fi responsabili pentru efectele prescripției și a pus responsabilitatea asupra Parlamentului.

„Prescripția răspunderii penale, aplicarea ei ca atare, este vina Parlamentului. Când Curtea Constituțională a spus că un anumit articol este neconstituțional și că trebuie să fie pus în ordine, Parlamentul nu a făcut nimic timp de patru ani de zile”, a afirmat Alistar.

Acesta a arătat că, ulterior, CCR a stabilit efectele juridice produse de pasivitatea legislativului și că hotărârile erau publice și puteau fi consultate în Monitorul Oficial.

„Manipularea a funcționat pe faptul că omul nu stă să se ducă să citească chestiuni juridice, tehnice și așa mai departe, dar adevărul este publicat în Monitorul Oficial, este evident, este de netăgăduit”, a spus Alistar.

Critici la adresa grupului de lucru pentru modificarea legilor justiției

Victor Alistar a abordat și controversatul grup de lucru constituit la nivelul Guvernului pentru modificarea legilor justiției, susținând că problema fundamentală a demersului ar fi fost una de competență legală.

Potrivit acestuia, inițiativa legislativă în domeniu aparține Ministerului Justiției, iar competențele stabilite printr-o lege nu pot fi schimbate printr-o simplă decizie a premierului.

„Inițiativa legislativă pe chestiunea aceasta aparține ministerului de resort, iar ministerul de resort e Ministerul Justiției. Aspect stabilit prin Codul administrativ. În momentul în care o reglementare organică îți stabilește cine este competent, nu poți, printr-un act de infrareglementare, prin decizie de prim-ministru, care este act administrativ, să modifici competențele instituțiilor”, a spus Alistar.

„Nu pot eu să stabilesc că, bun, legea zice ceva, dar eu vreau să fac altfel. (…) Trebuie să înțeleagă oricine se perindă în pilonul puterii executive că loialitatea față de lege nu poate fi încălcată și că voința proprie nu echivalează lege într-un stat de drept”, a adăugat acesta.

Alistar acuză Executivul că lasă justiția fără resurse și apoi o face responsabilă pentru durata proceselor

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a lansat acuzații dure și în privința finanțării sistemului judiciar, afirmând că puterea executivă ar menține posturi neocupate și nu ar asigura resursele necesare, în timp ce nemulțumirea cetățenilor față de durata proceselor este îndreptată împotriva judecătorilor.

„Pe lângă atacul puterii executive la puterea judecătorească, absolut incredibil, făcut prin proxy-uri, prin tot felul de oficine, ce este la fel de grav este că puterea executivă își bate joc de justițiabili pentru că, neacordând resursele, lăsând posturi vacante, lasă justiția fără capacitatea de a soluționa fondul litigios pe care îl are”, a spus Victor Alistar.

În opinia sa, sistemul ar fi astfel lăsat „în capcană”, urmând ca judecătorii să fie criticați public pentru procesele care durează prea mult.

Alistar a vorbit despre un volum foarte mare de dosare raportat la numărul de magistrați și a susținut că problema nu poate fi rezolvată prin obligarea judecătorilor să soluționeze cauzele „pe bandă rulantă”.

„Justițiabilii au tot dreptul și la o durată rezonabilă, dar în același timp și la o analiză corectă a dosarelor lor, nu pe bandă rulantă. (…) Nu sunt destui judecători și procurori să facă sute de dosare și să și iasă bine”, a spus reprezentantul ÎCCJ.

„Chestiunile acestea țin efectiv de disprețul pe care puterea executivă, care trebuie să acorde resursele, îl arată de ani de zile. Iar acum, cu obstinație, refuză, în această intenție de a pune din nou societatea împotriva justiției”, a adăugat Alistar.

El a insistat că normarea activității judecătorilor nu ar trebui să ducă automat la prelungirea proceselor, dacă statul asigură personalul și resursele corespunzătoare.

„Normarea, dacă s-ar acorda resursele, nu ar face decât să acorde timpul pentru o revizie de calitate a cererilor cetățenilor”, a declarat Alistar. În cazul Înaltei Curți, a precizat acesta, normarea nu este aplicată în același mod, având în vedere rolul instanței supreme de casație și de unificare a practicii judiciare.

„A fost un atac politic. Este în continuare”

În ansamblu, Victor Alistar a prezentat conflictele din ultimii ani dintre sistemul judiciar și zona politică drept componente ale unei confruntări mai ample pentru independența puterii judecătorești.

El a subliniat că nu contestă dreptul la critică și libertatea de exprimare, dar a făcut distincție între criticile legitime și ceea ce a descris drept campanii coordonate de manipulare.

„Noi nu avem o problemă cu libertatea de exprimare și cu critica legitimă. Justiția, ca serviciu, poate fi supusă opiniei publice, cu opinii favorabile sau defavorabile, pentru că așa este într-un sistem democratic”, a afirmat acesta.

„Însă când discutăm de campanii deliberate, vorbim de fake news, vorbim de manipulare, vorbim de booster, adică acele încurajări pe social media ale unor algoritmi care să creeze valul de ură, deja acolo discutăm de fapte care ies în afara oricărui cadru legal”, a adăugat Alistar.

Concluzia reprezentantului instanței supreme a fost categorică: „A fost un atac politic. Este în continuare”.