Primăria Sectorului 2, complice tăcută în scandalul Gargantua? Șapte întrebări fără răspuns

Alimente expirate, decongelare la temperatura camerei, congelatoare sparte cu izolația la vedere și o practică comercială incorectă repetată după ce fusese deja sancționată. Autoritatea a revenit an de an în restaurant — și a găsit, an de an, aceleași categorii de probleme

Printr-un răspuns oficial comunicat în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a făcut publică situația controalelor desfășurate la RESTAURANT GARGANTUA SRL între 12 august 2021 și 12 august 2026.

Documentul, înregistrat sub nr. 73187/14.08.2026 și semnat de președintele A.N.P.C., Csaba Lajos Békési, nu lasă loc de interpretări. În cinci ani: 18 acțiuni de control, 14 procese-verbale, 31 de amenzi contravenționale însumând 243.000 de lei, 3 avertismente, închideri temporare și o măsură de încetare a practicilor comerciale incorecte.

Și, la capătul lor, comisarii tot au trebuit să se întoarcă.

O autoritate care nu a putut pleca

Structura celor 18 acțiuni spune totul despre cât de departe a fost dosarul acesta de o rezolvare.

„Verificare a măsurilor dispuse” e o formulare birocratică pentru ceva foarte simplu: autoritatea a impus corecții și a fost nevoită să se întoarcă special ca să vadă dacă au fost făcute. S-a întâmplat în 2022. S-a întâmplat din nou în 2023. Și s-a întâmplat încă o dată în 2026.

Anul 2023 e vârful. Nouă controale, dintre care cinci pornite direct de la reclamațiile clienților. În total, în perioada analizată, A.N.P.C. a înregistrat 8 reclamații privind activitatea operatorului.

Ce au găsit comisarii

Documentul enumeră constatările fără nicio diplomație. Prima de pe listă este și cea mai grea: prestarea de servicii care afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora. Nu e o exagerare de presă. Este încadrarea oficială a autorității de control.

Restul listei explică de ce s-a ajuns acolo.

Alimentele. Materie primă, semipreparate și deserturi fără etichetă cu elemente de identificare și fără dată-limită de consum. Produse alimentare cu data-limită de consum depășită. Materie primă căreia i se schimbase starea termică — decongelată și recongelată — fără niciun element de identificare, adică fără ca cineva să mai poată spune de când era acolo.

Iar decongelarea, notează comisarii, se făcea la temperatura mediului ambiant. Este exact procedura pe care orice manual de siguranță alimentară o interzice din primul capitol, pentru că transformă suprafața produsului într-un mediu de cultură cât timp interiorul încă se dezgheață.

Frigul. Atât spațiile de refrigerare, cât și lăzile congelatoare aveau chedere depreciate, neigienizate și uzate, cu gheață în strat masiv. O ladă congelator din depozit prezenta un grad de uzură avansat, cu părți lipsă sau sparte și acces direct la materialul de izolație. Nu doar veche — deschisă.

Bucătăria. Ustensile și vase neprofesionale, uzate, între care linguri din lemn. La nivelul hotei aragazului, grăsime arsă pe o zonă extinsă.

Spațiul. Plăci lipsă și sparte în tavan, infiltrații, tapet rupt și oglinzi sparte pe holuri. Pavimentul — igienizare precară, în special la colțuri și îmbinări, cu resturi alimentare, praf și impurități.

Minciuna din farfurie

Două constatări nu țin de igienă, ci de ceea ce i se spunea clientului.

În meniu figura preparatul „Tagliatele cu somon și smântână”. În blocul alimentar, materia primă identificată de comisari era un produs pe bază de grăsimi vegetale. Clientul plătea smântână. Primea altceva.

A doua e mai gravă, pentru că nu e prima oară. În agregatul frigorific au fost găsite mai multe sortimente de ciorbă pentru care restaurantul prepara și păstra carnea separat de ciorbă. A.N.P.C. precizează explicit: este o faptă sancționată în trecut, pentru care fusese deja emisă o Decizie de încetare a practicii comerciale incorecte.

I s-a spus o dată, în scris, cu forță juridică, să înceteze. Comisarii au găsit-o din nou.

La acestea se adaugă lipsa ingredientelor și a evidențierii alergenilor din forma scurtă a meniului — o obligație care nu ține de estetică, ci de siguranța clienților cu alergii alimentare — și neprezentarea autorizației de la primărie.

Sancțiunile: bani, închideri, opriri de până la un an

Temeiurile invocate: art. 7 lit. c), art. 18 și art. 26 alin. (1) din OG 21/1992; art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte; și neimplementarea OPANPC 201/2022 privind informarea la comercializarea mâncărurilor în unitățile de restaurație.

Măsurile dispuse, conform documentului:

• închiderea temporară a prestării de servicii până la remedierea deficiențelor;
• oprirea definitivă a produselor neconforme din circuitul consumului uman;
• oprirea temporară a prestării serviciilor pentru perioade de 6–12 luni;
• încetarea practicilor comerciale incorecte.

Financiar: 31 de amenzi, 243.000 de lei, plus 3 avertismente. Peste 7.800 de lei, în medie, per amendă.

Cifra care nu iese la socoteală

Aici documentul tace. A.N.P.C. raportează 31 de amenzi aplicate, dar doar 14 procese-verbale de constatare a contravențiilor: două în 2022, șapte în 2023, două în 2024, unul în 2025 și două în 2026.

Tehnic, un singur proces-verbal poate consemna mai multe contravenții, iar asta ar explica diferența. Rămâne însă un raport de peste doi la unu pe care instituția nu îl detaliază. La fel, celor 18 controale le corespund 14 procese-verbale — patru acțiuni fără act de sancționare.

Iar documentele rămân închise

Solicitarea a inclus și cererea de a primi copiile documentelor de control, anonimizate. Răspunsul a fost negativ.

A.N.P.C. invocă art. 5, art. 10 și art. 12 din Legea 544/2001, coroborate cu art. 85 alin. (5) din Legea 296/2004, art. 25 alin. (1) din OG 2/2001 și cu Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Argumentul: procesele-verbale nu figurează pe lista informațiilor de interes public, au caracter nepublic și conțin date personale și informații sensibile despre activitatea economică a operatorului.

Rezultatul practic: publicul află câte amenzi s-au dat, cât au însumat și ce s-a găsit — dar nu poate vedea actele. Iar fără ele, diferența dintre 31 și 14 rămâne imposibil de verificat independent.

Răspunsul se încheie cu asigurarea „întregii disponibilități instituționale pentru protejarea drepturilor și intereselor consumatorilor, în limitele competențelor conferite de cadrul legal în vigoare”.

Cinci ani, 18 drumuri și 243.000 de lei mai târziu, limitele acelea se văd destul de bine.

Primăria Sectorului 2: proprietar, autoritate și absentă din dosar

Pentru că, în toată povestea asta, A.N.P.C. nu e singura instituție cu atribuții. Este însă singura despre care avem dovada scrisă că a făcut ceva.

Restaurantul funcționează în Parcul Grădina Icoanei — teren aflat pe raza Sectorului 2, administrat de Primăria Sectorului 2 prin Administrația Domeniului Public Sector 2 și clasat monument istoric.

Reținem ce înseamnă asta în practică. Primăria Sectorului 2 nu este un observator extern al acestui caz. Ea este, simultan:

• autoritatea care emite acordul de funcționare fără de care localul nu are voie să fie deschis;
• administratorul domeniului public pe care se află unitatea, deci partea contractantă în relația cu operatorul;
• instituția care are Poliția Locală în subordine, structura însărcinată tocmai cu verificarea acordurilor de funcționare;
• administratorul unui monument istoric, cu obligații suplimentare privind ce se întâmplă în interiorul lui.

Iar printre neregulile consemnate de comisarii A.N.P.C. apare una care nu ține de bucătărie, ci exact de această relație: neprezentarea autorizației de la primărie.

Mai mult, lista de deficiențe include probleme ale clădirii însăși — plăci lipsă și sparte în tavan, infiltrații, tapet rupt, oglinzi sparte. Dacă imobilul aparține domeniului public al sectorului, întrebarea „cine răspunde de starea lui” nu mai are un singur destinatar.

Adresăm public Primăriei Sectorului 2 și Consiliului Local al Sectorului 2 următoarele întrebări:

1. Există un contract de închiriere, concesiune sau asociere între Primăria Sectorului 2 / A.D.P. Sector 2 și operatorul economic? Din ce an, pe ce durată, cu ce redevență sau chirie?
2. Conține acel contract clauze de reziliere pentru cazul în care chiriașul este sancționat contravențional sau i se suspendă activitatea de către autoritățile de control? Dacă da, de ce nu au fost activate?
3. A deținut operatorul, pe tot intervalul 2021–2026, acord de funcționare valabil? Dacă da, când a fost emis și pe ce perioadă? Dacă nu, cum a funcționat un restaurant fără el, pe terenul primăriei?
4. A fost Primăria Sectorului 2 informată de A.N.P.C. despre închiderile temporare și despre oprirea prestării serviciilor pe perioade de 6–12 luni? Colaborarea între instituțiile de control nu este opțională.
5. Câte verificări a efectuat Poliția Locală Sector 2 la acest operator în perioada analizată? Când și cu ce rezultat?
6. A fost pusă vreodată în discuție suspendarea sau retragerea acordului de funcționare, în condițiile în care vorbim despre un operator sancționat de 31 de ori în cinci ani, inclusiv pentru fapte încadrate de A.N.P.C. drept servicii „care afectează viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor”?
7. A discutat vreodată Consiliul Local Sector 2 acest caz? Există vreo hotărâre, vreo interpelare a unui consilier, vreo solicitare de raport către executiv privind situația operatorilor din alimentație publică amplasați pe domeniul public al sectorului?

Aici e problema de fond. O autoritate națională bate drumul de 18 ori, aplică amenzi de aproape un sfert de milion de lei, închide temporar localul, emite o decizie de încetare a unei practici comerciale incorecte — și tot se întoarce, în 2026, să verifice dacă măsurile au fost respectate.

Între timp, administrația locală care emite autorizația, administrează terenul și are poliția proprie lipsește complet din dosar. Nu pentru că ar fi refuzat să acționeze. Ci pentru că, până la acest moment, nu există niciun act public care să arate că a acționat în vreun fel.

Într-un parc renovat de Primăria Sectorului 2 cu 2,7 milioane de lei din bani publici, în 2022, a funcționat un restaurant pe care autoritatea națională de protecție a consumatorilor îl închidea, în aceiași ani, pentru alimente expirate și congelatoare sparte.