Florin Cîțu, liderul Partidului Național Liberal, i-a transmis o directivă pe linie de partid ministrului de Interne, Lucian Bode, anume ca polițiștii să verifice dacă zecile de mii de persoane care au sosit în România în această perioadă și au fost carantinate.
Sindicatul Europol îi răspunde președintelui PNL și anunță că „verificarea carantinaților nu este atribuția Poliției”.
„Cu toate că polițiștii sunt sacrificații de serviciu când vine vorba despre aplicarea Legii salarizării, l-am văzut pe Forin Cîțu, președintele PNL care dădea „ordine”, pe TV, colegului său Lucian Bode să îi oblige pe polițiști să verifice cei aproximativ 50.000 de carantinați, acesta conformându-se imediat, ocazie cu care am constatat că au început să apară și primele reacții heirupiste ale șefilor din Poliția Română, așa cum puteți observa din mesajul de mai jos.
Pentru a lămuri aceste aspecte, întrucât constatăm că în MAI este beznă totală din punct de vedere al atribuțiilor Poliției Române, suntem nevoiți să venim cu precizări astfel încât să înțelegeți de ce verificarea persoanelor carantinate nu este o atribuție a instituției, conform următoarelor prevederi:
I. OMAI NR. 577/2008 privind programul de lucru al poliţiştilor, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal
Art. 1 În sensul prezentului ordin, prin program de lucru se înţelege perioada în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile de serviciu potrivit prevederilor fişei postului. Așadar, conform acestui act normativ, orice altă activitate desfășurată care nu se regăsește în fișa postului, nu poate fi considerată program de lucru, polițiștii fiind obligați să execute numai atribuțiile prevăzute în fișa postului pe care îl ocupă.
II. OMAI nr. 105/2013 privind activitatea de planificare structurală şi management organizatoric în unităţile Ministerului Afacerilor Interne
Art. 33 alin. (2) În sensul prezentului articol, disciplina de stat presupune ca fiecare funcţionar public, funcţionar public cu statut special, cadru militar în activitate, personal contractual sau gradat şi soldat profesionist să îşi desfăşoare activitatea în unitatea organizatorică şi pe postul în care este încadrat şi salarizat, potrivit prevederilor statului de organizare, cu respectarea prevederilor din fişele posturilor. După cum puteți observa, polițiștii sunt obligați să-și desfășoare activitatea numai pe postul în care sunt încadrați și nu pot executa alte atribuții, decât pe cele care se regăsesc în fișa postului.
III. Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
Art. 5 Șefii ierarhici din cadrul Poliției Române răspund pentru legalitatea dispozițiilor date subordonaților. Ei sunt obligați să verifice dacă acestea au fost transmise și înțelese corect și să controleze modul de îndeplinire a lor. Astfel, se poate observa cu ușurință că șefii ierarhici pot da dispoziții subordonaților numai în legătură cu atribuțiile din fișa postului, în caz contrar putând să răspundă disciplinar.
IV. ACORDUL COLECTIV privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special – politiști din Ministerul Afacerilor Interne
Art. 38 alin. (1) Atributiile polițistului sunt cele prevăzute în fișa postului. (2) Polițistul are dreptul de a refuza în scris și motivat executarea unor dispoziții primite de la șefii ierarhici superiori, dacă acestea au fost date cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare.
În situația în care vreunul dintre șefi dispune ca polițiștii din subordine să verifice persoanele carantinate, putem vorbi în mod clar despre o dispoziție dată cu nerespectarea prevederilor legale, cum ar fi: art. 1 din OMAI nr. 577/2008, art. 33 alin. (2) din OMAI nr. 105/2013, și art. 38 alin. (1) din Acordul Colectiv, având în vedere că polițiștii nu au astfel de atribuții în fișa postului.
V. HG nr. 991/2005 privind Codul de etică și deontologie al polițistului
Art. 23 (1) Polițistul răspunde personal pentru acțiunile, inacțiunile și omisiunile sale, în condițiile legii. El are datoria să se abțină de la executarea ordinelor și misiunilor vădit ilegale, având obligația de a-și informa de îndată șefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât și prin raport scris.(2) Abținerea de la executarea ordinelor și misiunilor în condițiile alin. (1) nu atrage răspunderea disciplinară a polițistului. Astfel, în situația în care polițiștilor li se cere să execute o sarcină care nu este prevăzută în fișa postului, cum ar fi verificarea persoanelor carantinate, aceștia au datoria să se abțină de la executarea activității, informându-și șefii ierarhici despre acest lucru atât verbal cât și în scris.
VI. OMAI nr. 400/2015 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice
Art. 2 Conducătorul fiecărei entităţi publice dispune, ţinând cont de particularităţile cadrului legal de organizare şi de funcţionare, precum şi de standardele de control intern managerial, măsurile de control necesare pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv pentru actualizarea registrelor de riscuri şi a procedurilor formalizate pe procese sau activităţi, care pot fi proceduri de sistem şi proceduri operaţionale.
Ar. 6 (1) Conducerea entităţii asigură elaborarea procedurilor formalizate, respectiv a procedurilor de sistem şi a procedurilor operaţionale, pentru detalierea proceselor şi activităţilor derulate în cadrul entităţii şi aducerea la cunoştinţă personalului acesteia.(2) În vederea îndeplinirii în condiţii de regularitate, eficacitate, economicitate şi eficienţă a obiectivelor entităţilor publice se elaborează proceduri formalizate, în coordonarea Comisiei de monitorizare.(3) Procedurile formalizate se elaborează pe procese sau activităţi şi descriu totalitatea paşilor de urmat în succesiune logică, modalităţile de lucru şi regulile de aplicat pentru realizarea activităţilor şi acţiunilor, respectiv activităţile de control implementate, responsabilităţile şi atribuţiile personalului de conducere şi de execuţie din cadrul entităţii publice.
Așadar, motivul pentru care o astfel de activitate nu este procedurată la acest moment la nivelul Poliției Române, este reprezentat de faptul că instituția, conform legii de organizare și funcționare, nu are atribuții referitoare la verificarea persoanelor carantinate.
În ceea ce privește verificarea persoanelor carantinate vă precizăm că atât prevederile Legii nr. 136/2020 cât și cele ale Legii nr. 55/2020 2020 nu au stabilit noi atribuții în sarcina Poliției Române, dovadă fiind faptul că după publicarea în Monitorul Oficial a acestor două acte normative nu au fost aduse modificări sau completări la Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri pe care le vom exemplifica mai jos, după cum urmează:
- La data de 16.10.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 954, Partea I, OUG nr. 175/2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice care a statuat la Art. II faptul că: „La art. 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020 cu completările ulterioare, după punctul 16 se introduce un nou punct, punctul 161, cu următorul cuprins: 161 Desfășoară activități specifice, direct sau în cooperare cu alte entități publice sau private, potrivit competențelor stabilite prin lege, pentru protecția animalelor;”;
- La data de 26.07.2021 a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 739, Partea I, Legea nr. 219/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea producerii și traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc, care a statuat la Art. X faptul că: „ La articolul 26 alin. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020, cu completările ulterioare, punctul 20 se modifică și va avea următorul cuprins: exercită controlul asupra respectării regimului materialelor radioactive și nucleare, substanțelor toxice, stupefiantelor și substanțelor dopante, precum și asupra altor obiecte și materii supuse autorizării, potrivit legii;’’
Astfel se poate observa că ori de câte ori, legiuitorul a emis sau modificat acte normative ce necesitau angrenarea efectivelor Poliției pentru desfășurarea anumitor activități în diverse domenii, a adus completări de fiecare dată și la art. 26 din Capitolul III-Atribuțiile Poliției Române din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, principiu care funcționează și în ceea ce privește prevederile Legii nr. 136/2020 și ale Legii nr. 55/2020 care nu au adus niciun fel de completări sau noi atribuții în sarcina polițiștilor.
În lipsa unor atribuții expres-menționate în Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și a unei proceduri elaborate în ceea ce privește activitatea de verificare a persoanelor carantinate, ne punem următoarele întrebări legitime:
- În ce modalitate concretă se realizează activitatea de verificare a persoanelor carantinate?
- De câte ori se verifică o persoană carantinată în intervalul celor 14 zile?
- Sub ce formă se materializează verificarea acestor persoane? Telefonic, din fața imobilului, din autoturismul de serviciu?
- Cum poate fi contactată persoana carantinată și ce acte se întocmesc în situația în care aceasta nu este găsită?
- Cine se face vinovat în situația în care polițiștii sunt reclamați de persoanele carantinate pe care le verifică, deși nu au astfel de atribuții în fișa postului, fiind cunoscute prevederile art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 360/2002, conform cărora depășirea atribuțiilor de serviciu constituie abatere disciplinară, deși în astfel de situații răspunderea revine celor ce execută o sarcină care nu se află în fișa postului?
În concluzie, în situația în care vreun șef va invoca faptul că polițiștii care se abțin de la verificarea persoanelor carantinati săvârșesc abaterea disciplinară prevăzută de art. 57 alin. (1) lit. c1) din Legea nr. 360/2002 (refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuție de serviciu cuprinsă în fișa postului), în sarcina acestora nu poate fi reținută săvârșirea acestei abateri disciplinare întrucât nu au ca atribuție în fișa postului, verificarea persoanelor aflate în carantină”, este mesajul Europol.
Florin Cîțu, directivă dată lui Bode
După ce ministrul de Interne, Lucian Bode, a afirmat că 50.000 de români au fost băgați în carantină la intrarea în România, președintele PNL, Florin Cîțu, îi transmite șefului MAI o directivă clară.
Luni seara, Florin Cîțu a afirmat că este de datoria celor care lucrează în Ministerul de Interne să-i verifice pe cei băgați în carantină.
Cîțu a ținut să precizeze că persoanele respective nu au intrat în carantină din cauza restricțiilor, ci din cauză că nu s-au vaccinat.
„O clarificare: n-au intrat în carantină din cauza restricțiilor, ci din cauză că nu s-au vaccinat. Știau regulile că, dacă nu te vaccinezi, vor intra în carantină.
Trebuie să fie verificați. Este de datoria tuturor celor care lucrează în MAI să-i verifice pe cei care sunt în carantină”, a afirmat, la Digi 24, Florin Cîțu.
Lucian Bode: „50 de mii de români au intrat în carantină”
Lucian Bode, ministrul de Interne, a afirmat, luni, că, din peste 200.000 de persoane care au intrat în țară în ultimele trei zile, 50.000 au intrat în carantină.
„În ultimele trei zile, 50 de mii de români din cei 204.000 au intrat în carantină. E foarte important ca românii să știe în ce condiții intră în carantină”, a declarat, luni, Lucian Bode.
