La sfârşitul anului 2020, România avea 920 de kilometri de autostradă, în creştere cu 6,2% faţă de 2019, ceea ce înseamnă că anul trecut au fost inauguraţi doar 54 de kilometri de autostradă, reiese din datele transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică(INS).
“La 31 decembrie 2020, lungimea drumurilor publice totaliza 86.791 km, din care 17.913 km (20,6%) drumuri naţionale, 35.085 km (40,4%) drumuri judeţene şi 33.793 km (39,0%) drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 45,2% (39.189 km) drumuri modernizate, în proporţie de 93,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu, 24,9% (21.651 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 29,9% (25.951 km) drumuri pietruite şi de pământ”, arată INS.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 33,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
“Din lungimea drumurilor naţionale, 6.178 km (34,5%) erau drumuri europene, 920 km (5,1%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1.959 km (10,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi. Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 43,4% drumuri modernizate şi 35,8% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”, potrivit INS.
La 31 decembrie 2020, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.769 km, din care 10.631 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust..
“Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu era de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,3‰), regiunea Vest (58,9‰), regiunea Sud-Est (48,8‰) şi regiunea Nord-Vest (48,7‰). La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.990 km, reprezentând 55,6% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare”, mai arată INS.
La sfâşitul anului 2020, liniile de cale ferată electrificate reprezentau 37,5% din lungimea reţelei de căi ferate în exploatare la sfârşitul anului 2020.
- Stegarul Dac: Întreg sistemul mafiot înăuntru, păzit cu mitraliere și mii de jandarmi, de poporul pașnic de la porțile Catedralei
„Momente jenante la Catedrală. Întreg sistemul mafiot înăuntru, păzit cu mitraliere și mii de jandarmi de poporul pașnic de la porțile Catedralei”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a „Stegarului Dac”. „Sugestiv, trist, grotesc. Unde ești tu, Doamne? Poate pe trotuarele din faţa clădirii”, se arată în postare. - Am văzut o țară afară, în rugăciune, chiar dacă era izolată după garduri, și o țară formată din șmecherii oficiali, actuali sau reactivați, așezați confortabil pe scaune, parcă veniseră să vadă o piesă de teatru
„Abia acum am reușit să mă uit puțin la televizor. Recunosc, sunt puțin consternată, ca să mă exprim elegant. Am văzut o țară afară, stând în rugaciune, chiar dacă era izolată după niște garduri, și o țară formată din șmecherii oficiali, actuali sau reactivați, așezați confortabil pe scaune. Li s-a spus oare acestora din urmă … - Bolojan, huiduit și la Catedrală: „Huo! La pușcărie, huo! Demisia! Hoțule! Dă-ți demisia că nu te mai vor românii! Ați tăiat salariile oamenilor”
A treia zi de huiduieli pentru premierul Ilie Bolojan. Șeful Guvernului a fost huiduit de mulțime, duminică, la sfințirea Catedralei Neamului, după ce, cu doar o zi în urmă, a fost huiduit, la Carei, cu ocazia ceremoniilor de Ziua Armatei. Și la Iași, cu două zile în urmă, Ilie Bolojan a avut parte de același … - Românii vor să afle adevărul despre anularea alegerilor; la Timişoara se iese în stradă scandându-se „Jos dictatura!”, „Jos trădătorii!, „Jos Guvernul Bolojan”
Românii s-au săturat să fie umiliți și vor să afle adevărul! Timișorenii au ieșit în stradă și cer desecretizarea decizia anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Aceștia au adus pancarte inscripționate cu mesaje de susținere pentru Călin Georgescu. Mai mult decât atât, timișorenii cer demisia guvernului Bolojan. Manifestanții, care se declară susținători ai unor formațiuni și … - Marile confederaţii sindicale, dar şi uniunile studenţeşti, pregătesc un protest masiv comun antiguvernamental pe 29 octombrie în Bucureşti
Marile confederaţii sindicale anunţă o amplă acţiune de protest, în 29 octombrie, la Bucureşti. Sindicaliștii cer salariu minim decent, stoparea austerității și apărarea locurilor de muncă din administrația publică. Lor li se vor alătura şi asociaţiile studenţeşti. „Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR Frăția, CSDR, Confederația Sindicală Națională Meridian vor desfășura pe 29 octombrie 2025 … - Ion Cristoiu: Catedrala Mântuirii este un simbol al suveranismului românesc
Ion Cristoiu susține, în ultimul său episod din „pastila” jurnalistică, o teză intens vehiculată pe social media și anume că, la sfințirea Catedralei Neamului, „trebuia să participe Călin Georgescu și nu Nicușor Dan”. Mai mult, reputatul om de presă afirmă că BOR trebuia să-l invite la acest eveniment pe Patriarhul Alexei al Moscovei. „Astăzi se … - Maia Sandu și regimul său, obsesie totală pentru cenzurarea rețelelor de socializare
Maia Sandu a fost întrebată, într-un interviu la Rock FM, unde crede că a greşit România, dacă a făcut-o, pentru că a fost nevoită să anuleze alegerile prezidenţiale. Sub pretextul propagandei rusești, existente de altfel la Chișinău, acesta ne vorbește de reglementarea rețelelor sociale deși asta ar consta într-o cenzurare a lor, lucru repetat obsesiv … - Politicieni corupți, huiduiți după slujbă
Catedrala Națională, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, a fost sfințită, astăzi, 26 octombrie, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României Daniel. La slujbă au asistat mii de credincioși, președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, alături de numeroși oficiali și demnitari. Evenimentul este prezentat drept unul al „desăvârșirii spirituale” a … - De la grajd la ruină. Cum a fost ucisă zootehnia românească
România avea cândva viață în fiecare sat. Se auzeau vacile mulgându-se, porcii grohăind în cotețe, iar curțile erau pline de găini. În fiecare comună funcționa o fermă zootehnică – de lapte, de carne, de păsări. Țăranii aveau de lucru, copiii aveau ce mânca, iar statul român exporta produse alimentare. Eram o țară hrănită din propriile … - Închiderea liceelor românești din Ucraina. Cum dispar românii de acolo – nici URSS nu a avut un asemenea curaj
În Ucraina are loc, sub ochii Europei, un adevărat genocid cultural împotriva românilor. Nu sunt împușcați, dar li se ia tot ce le definește existența: limba, școala, credința și dreptul de a-și transmite identitatea copiilor. Închiderea liceelor românești, interzicerea limbii materne și politica de asimilare forțată nu sunt reforme educaționale, ci crime culturale. Ceea ce …
