Diriginții de șantier cer utilizarea ajutorului european pentru construirea de autostrăzi
Diriginții de șantier organizați în Colegiul Tehnic al Diriginților de Șantier au emis un comunicat de presă în care solicită ca banii europeni oferiți despre ajutor pentru reducerea efectelor pandemiei să fie direcționați spre investiții precum construirea de autostrăzi sau a sistemului de irigat național.
România va beneficia de o asistență financiară din partea Uniunii Europene pentru reducerea efectelor economice ale crizei sanitare: 33 de miliarde de euro, din care 21 de miliarde sunt bani nerambursabili, dar și un credit în valoare de 12 miliarde de euro.
Însă această asistență va fi doar alocată, nu și dată, în condițiile în care România nu pune la dispoziție proiecte de investiție absolut necesare dezvoltării țării.
România este codașă la atragerea fondurilor europene din actualul ciclu bugetar european, peste 60% din bani rămânând necheltuiți. Astfel că oricât am negocia, dacă nu suntem în stare să atragem și să cheltuim banii, totul rămâne doar pe hârtie.
“Există câteva proiecte care sunt de importanță zero, dar care sunt departe de a fi începute. Dacă ar fi să numim cinci dintre ele acestea ar fi: autostrăzile, rețeaua de apă și canalizare din localități, infrastructura de irigare a terenurilor agricole, construcția și reabilitarea școlilor și grădinițelor. Românii trebuie să înțeleagă că acești bani nu sunt oferiți cadou de cineva ci ni se datorează de drept, ca urmare a faptului că suntem membri ai Uniunii Europene, suntem parte a contribuției și a deciziilor” afirmă Cezar Petre, președinte al Colegiului Tehnic al Diriginților de Șantier.
România este obligată să foloseasca banii primiți drept ajutor pentru pornirea de noi investiții, eventual mutarea unei părți din proiectele deja depuse spre finanțare prin programul PNDL:
“Autoritățile locale preferă să desfășoare investiții prin intermediul programului PNDL datorită birocrației mult reduse. Dar nu ne impune nimeni din Europa o legislație și o birocrație specială pentru fondurile europene, totul se creează la București prin suprareglementare. Investiții există, proiecte sunt, banii trebuie directionați către acestea și nu pentru completarea de pachete de asistență socială și care au efect pe termen scurt, însă pe termen lung vom rămâne cu o datorie de rambursat. Avem nevoie de autostrăzi, aceasta trebuie să fie prioritatea zero, restul sunt doar scuze. Este ca și cum arterele unui corp uman nu ar funcționa, totul se blochează” spune Lulea Marius Dorin, vice-președinte în cadrul organizației.
- Abandon universitar din cauze economice: Bursele sociale acoperă sub 30% din coșul minim de consum al unui student, forțând mii de tineri să renunțe la studii
România se confruntă cu o creștere alarmantă a ratei de abandon universitar, care a ajuns la 18% în primul an de studii, principala cauză identificată fiind sărăcia și incapacitatea financiară de a susține costurile vieții studențești. O analiză comparativă realizată de experți în politici educaționale arată că sistemul de protecție socială pentru studenți este unul dintre cele mai slabe din Europa, nefiind corelat cu rata reală a inflației și creșterea prețurilor la alimente și servicii. Cuantumul bursei sociale, deși majorat marginal în ultimul an, rămâne complet insuficient. Calculele arată că un student are nevoie de aproximativ 2.500 de lei lunar … - 2026 va fi „un an al premierelor și al vârfurilor” pe autostrăzile din România
Nu este vorba doar despre numărul total de kilometri de autostrăzi care vor fi deschiși traficului. Anul 2026 vine cu tipuri de proiect inaugurate în premieră în România. Unul dintre ele este primul tunel forat de autostradă din România. Săpat în apropiere de Curtea de Argeș, pe A1, tunelul cu o lungime de peste un kilometru are termen de deschidere a doua parte a anului. „Anul acesta va fi un an al premierelor și al vârfurilor”, a declarat pentru HotNews Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură, una dintre cele mai active organizații civice din țară care monitorizează implementarea marilor proiecte … - România intră în 2026 cu un deficit comercial colosal: aproape 30 de miliarde de euro
România intră în 2026 cu un deficit comercial de aproape 30 de miliarde de euro, o problemă gravă care nu este nouă și nici accidentală. De câțiva ani buni, acest dezechilibru se menține constant, semn că statul a eșuat sistematic să corecteze modelul economic bazat pe import masiv și producție slabă. Economia românească funcționează pe un tipar periculos: consum alimentat din importuri. Importăm mai mult decât exportăm an după an, iar diferența este acoperită prin datorie. Nimic din acest mecanism nu este sustenabil. Este doar amânarea notei de plată. Cea mai gravă situație este în zona alimentară. România importă mâncare … - Bucureștiul îngheață în apartamente. 36 de ani de nepăsare
În București, mii de apartamente rămân fără căldură, iarnă de iarnă, ca într-un oraș abandonat. Oamenii dorm îmbrăcați, încălzesc apa pe aragaz și plătesc facturi pentru un serviciu pe care nu îl primesc. Capitala unei țări europene a ajuns să trăiască un eșec administrativ rușinos. Regimul comunist avea, cel puțin, scuzele lui: lipsă de resurse, izolare, un sistem economic închis. Astăzi nu mai există niciuna. Suntem în Uniunea Europeană, avem acces la fonduri, la tehnologie, la expertiză. Avem bani. Ce nu avem este competență și asumare. Rețelele de termoficare sunt vechi, sparte, pierd peste jumătate din energie, iar reparațiile se … - Importăm mere din Polonia, în timp ce ale noastre putrezesc în depozite
România a ajuns într-o situație absurdă: importăm mere din Polonia, în timp ce merele românești se strică în livezi sau în depozite improvizate. Nu pentru că nu ar fi bune, ci pentru că nu avem organizare, depozitare și procesare. Este imaginea perfectă a eșecului politicilor agricole din ultimii ani. Pomicultorii români produc, dar nu au unde să-și țină marfa. Lipsesc depozitele moderne, centrele de colectare și contractele stabile cu marile lanțuri comerciale. Statul a privit pasiv cum producția locală este sufocată, iar piața este ocupată de importuri. Merele din Polonia nu sunt mai gustoase, sunt doar mai bine ambalate într-un … - România, groapa de descărcare a Europei: laptele în surplus ajunge la noi
Statele europene cu agricultură suprasubvenționată își aruncă surplusul de lapte pe piața românească, distrugând ce a mai rămas din zootehnia locală. Când au prea multă producție și prețurile le scad acasă, soluția este simplă: exportă ieftin spre Est. Iar România, fără politici de protecție și fără strategie, devine piața perfectă de desfacere. Laptele intră la prețuri foarte mici, uneori sub costul de producție al fermierului român. Nu pentru că ar fi mai bun, ci pentru că este subvenționat masiv în țările de origine. Fermierul român nu concurează cu piața liberă, ci cu bugete de stat străine. Este o competiție falsă, … - Cerealele mai ieftine cu un leu, pâinea la 10 lei: cine încasează diferența?
Prețul cerealelor a scăzut. Fermierii vând mai ieftin, uneori cu un leu pe kilogram mai puțin decât anul trecut. Cu toate acestea, pâinea a ajuns la 10 lei și nu dă semne că s-ar ieftini. Undeva pe lanțul economic, realitatea se rupe în două. Explicația oficială vorbește despre costuri: energie, transport, salarii. Doar că aceste costuri nu cresc peste noapte cu 30–40%, în timp ce materia primă se ieftinește vizibil. Grâul e mai ieftin, porumbul e mai ieftin, dar produsul final e tot mai scump. Asta nu mai e economie, e capturarea prețului. Fermierul primește mai puțin. Consumatorul plătește mai … - Magazine goale în orașele mici: inflația a distrus bunăstarea
În tot mai multe orașe mici din România, magazinele sunt goale. Nu pentru că nu ar exista marfă, ci pentru că oamenii nu mai au bani. Inflația a mușcat direct din nivelul de trai, iar bunăstarea despre care se vorbea în statistici a dispărut din viața reală. Salariile au rămas mult în urmă față de scumpiri. Alimentele, utilitățile, transportul și chiria au crescut constant, în timp ce veniturile au fost ajustate timid sau deloc. În orașele mici, unde opțiunile de muncă sunt limitate, fiecare leu contează. Oamenii cumpără strictul necesar sau renunță complet. Micii comercianți sunt primele victime. Vânzările scad, … - HempFlax pleacă din România. Statul alungă investițiile, apoi se miră că nu are industrie
Retragerea companiei olandeze HempFlax de pe piața românească este încă o dovadă că România nu știe, nu vrea sau nu este lăsată să construiască industrie. Vorbim despre unul dintre cei mai mari cultivatori și procesatori de cânepă din Europa, un domeniu strategic – agricultură, construcții, textile, materiale ecologice – exact genul de activitate pe care orice stat normal o protejează și o încurajează. În schimb, în România, HempFlax s-a lovit de birocrație sufocantă, legislație ambiguă, suspiciune permanentă și un stat care tratează investitorii ca pe niște potențiali infractori. Cânepa industrială, deși legală la nivel european, este tratată administrativ ca o … - Concedieri voluntare la Dacia, din martie: până la 50.000 de euro pentru cei care pleacă
Strategia de resurse umane a companiei Automobile Dacia SA, care are în vedere reducerea personalului în acest an, ca urmare a unei posibile diminuări a producției de autovehicule, se bazează în special pe campanii de plecări voluntare, prin care persoanele care doresc încetarea contractului de muncă pot fi bonificate cu sume importante, în funcție de vechimea în uzină. Cea mai recentă campanie de plecări voluntare inițiată de Dacia va produce efecte începând cu 1 martie, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, iar sumele acordate angajaților care doresc să plece au crescut ușor, față de anul precedent. Cea mai mică sumă va … - Salariul în România e mic față de Spania sau Grecia
Salariul din România rămâne mult sub cel din Spania sau Grecia, deși prețurile se apropie tot mai mult. Românii muncesc mult, dar sunt plătiți prost. Diferența nu mai este doar de confort, ci de supraviețuire decentă. Cu un salariu mediu românesc abia acoperi chiria și utilitățile, în timp ce în sudul Europei rămân bani pentru trai, familie și viitor. Paradoxul este evident: România este mai ieftină doar în statistici. În realitate, mâncarea, energia și locuințele au ajuns la nivel occidental, în timp ce veniturile au rămas estice. În Spania sau Grecia, munca este mai bine protejată, taxarea este mai echilibrată, … - Yanis Varoufakis: Capitalismul a murit deja, doar că n-am observat. Lumea a intrat în epoca „tehno-feudalismului”
Capitalismul, așa cum l-am cunoscut, s-a încheiat. Nu cu un colaps spectaculos, ci pe tăcute, sub ochii noștri. Avertismentul vine de la Yanis Varoufakis, fost ministru de finanțe al Greciei, care susține că lumea a intrat într-o nouă epocă: cea a „tehno-feudalismului”. Prezent la Web Summit Qatar, Varoufakis a vorbit fără menajamente despre transformările profunde ale economiei globale, într-un discurs care a sunat mai degrabă a diagnostic sever decât a analiză academică. „Capitalismul a luat sfârșit și nici măcar nu ne-am dat seama”, spune el, punctând că dezbaterile despre salvarea sau reformarea capitalismului sunt, de fapt, depășite. Puterea nu mai …
